se făcea că tu erai Osa
şi eu îţi eram micul Matz
colindam lumea învăţîndu-i pe oameni
cum să-şi ţină aproapele aproape
apoi am plecat să fac dragoste cu o explozie
bună dimineaţa sînt în gara de nord
n-a trebuit să ne strigăm ca mama akka strigîndu-şi gîştele
n-a trebuit să vorbim la telefon ori
să ascultăm la vreun radio vremea probabilă
am venit unul către altul de parcă ne-am fi fost dintodeauna
ţi-am zis ce mică eşti
mi-ai răspuns nici tu nu eşti mai mare
aveam tren spre scarborough fair
mă duceam să le cînt
şi să vînd licori de dormit
vagonul mi se părea o groapă comună
în care toţi am ajuns acolo din războaie complet diferite
lumina difuză era şi psalm şi îmbălsămare
din cînd în cînd se auzea bere rece seminţe prieteni
controlorul spunea stingeţi vă rog ţigara
apoi mă composta pe frunte
probabil eram singurul născut fără stea norocoasă
mi se părea că totul se mişcă în afară de mine
am închis ochii
m-am crezut năpîrstoc
dar nu era nici un martin gîscanul să mă ducă acasă
eram de fapt
o cutie a milei
în care tot mai rar cineva aruncă
o inimă
Comentarii
unde-i gara aceasta, dom'le ?
sebi -
unde-i gara aceasta, dom'le ? fascinanta călătorie alui Matz şi Osa ( care nu ştiu cine sunt), schimbă peroanul gării într-un punct de plecare într-o introspecţie care se încheie magistral:
"eram de fapt
o cutie a milei
în care tot mai rar cineva aruncă
o inimă"
domnule Pal, felicitări. Un poem de peniţe. Multe.
Sebi, Osa si fratele ei,
emiemi -
Sebi,
Osa si fratele ei, micul Matz, sint doi copii din Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. Ei colinda lumea in cautarea tatalui, iar in timpul acesta invata oamenii cum sa se fereasca de tuberculoza, intrucit si mama lor murise de aceeasi boala. Matz moare in urma unei explozii in mina. Si ca lamuriri suplimentare. Napirstoc e Nils transformat in spiridus, care zboara cu giscanul Martin in Laponia, alaturi de gisca salbatica Akka. Stiu ca nu e bine sa explic textul, dar o fac pentru mai mult sens.
Multumesc de semn
no, las că-i uitil de data
sebi -
no, las că-i uitil de data aceasta. aici tu nu ai explicat poezi ci ai oferit acele informaţii care duc, cum ai spus, la o aprofundare a textului. nu am citit "minunata călătorie", dar modul cum ai construit poezia, de la început "se făcea că tu erai Osa/şi eu îţi eram micul Matz", îmi sugerase exact povestea unor copii. micuţul Matz, e dealtfel, elocvent. Puteai să le spui oricum, se înţelege, cred, ideea.
încă o dată felicitări. o să reţin acestă poezie.
de acord. o poezie de penite
moi -
de acord. o poezie de penite multe si multe penite.
nu stiu daca este cazul sa ma explic prea tare. imi place simplitatea cu care spui povesti. iti citesc poezia si parca am chef de o poiana, unde sa stau intinsa si sa ma uit la nori. si sa cred ca sunt de-o schioapa.
tocmai povestea asta atat de simpla in aparenta da valoare mesajului. care imi pare ingrozitor de trist. :)
Oana, ceea ce nu intelege
emiemi -
Oana, ceea ce nu intelege multa lume e faptul ca eu nu scriu poezie. Scriu doar povesti. De cele mai multe ori triste, de cele mai multe ori fara nici o pretentie literara, dar intotdeauna adevarate. Dar daca o poveste de-a mea a ajuns unde trebuie, asta ma face sa merg mai departe.
frumoasa povestea ta, Emi! un
solomon -
frumoasa povestea ta, Emi! un oarecare abuz referential, dar merge. daca intertextualitatea nu functioneaza din prima, numirea gascanului este inutila, oricum. congrat!