yester -
astă seară aud țignale de tren
cum perforează partea vie a scheletului meu
tuns bolnav grizonat tânăr
farfurii abur miere
versuri neterminate de ieri
într-o seara sonoră păstoasă
în care ne observăm nervii oțelul muchiile
nu am să văd picior de plai spun rar
ca pe o scenă de lux
apoi devin submarin învins ori general trist
în trecerea lui printre amante
prietenii ar pleca
mă retrag cu discursul meu bombănit
necunoscutelor mă duc să îmi pun
bocancii pe marte
zic și salut scurt în germană
obsedat de o chestie a unui poet:
dacă moartea ar avea mamă ar plânge-o?
Poezie:
Comentarii
Un poem fidel unei stări lăuntrice
Maria - Doina -
Un poem fidel unei stări lăuntrice dintr-o anume seară. Imaginile vizuale şi cele sonore din primele două strofe converg către un aparent resemnat ,,submarin învins ori general trist". De ce spun ,,aparent" ? Fiindcă la final poetul are de spus ceva la adresa morţii :) după ce, mai întâi, se retrage liniştit în alte sfere :)
Paul, mi-a plăcut tare mult fiindcă te-ai retras un pic din agitaţia serii aceleia şi ai venit la întâlnirea cu cititorul! Aşteptăm să termini ,,versuri(le) neterminate de ieri :)
uite că le terminai,
yester -
uite că le terminai, Mariana:) Îți mulțumesc frumos de semnul tău delicat cu parfum ludic! Mai hai:)