Poveste cu ceasornic şi peşte

imaginea utilizatorului Marquise de Sade

*
s-a întâmplat ieri sau
acum. pasul meu mic peste care aşez
pasul meu mare

pretutindeni sunt. chiar şi acolo
unde nu există amintire
întind trupul şi ating fericită
muchiile

nimic inconsistent
doar transparenţa. degetele prelinse
pe geamul subţire al acvariului

**
dimineaţa aceasta
[sau aceea]
copacii îşi scuipă frunzele
în rafale. se aud pocnete scurte
intense

apoi vortexul
urme mici în zăpadă. gardul înalt
respirația caldă îmi gâdilă nările
sub fular

senzaţia se pierde. urmele devin
tot mai mari. gardul mai scund
trotuarul ştirb prin spărturile căruia
ies smocuri uscate de iarbă

***
mâine voi atinge ceilalți peşti
mâine degetul meu va străpunge
geamul acesta subţire

[ceasul]

Comentarii

chiar reușit acest text.

chiar reușit acest text. întotdeauna am admirat la Claudia această abilitate stranie de a aluneca în mai multe „eu”-ri poetice în acelați text. tocmai lucrul acesta (destul de rațional justificat, recunosc), mă face să îmi dau seama că își lucrează textele cu mult mai multă migală decît alții.

Virgil,

Virgil, mulțumesc pentru semn și pentru peniță. Răspund târziu pentru că abia acum am văzut că am un comentariu. Mă bucur că tu consideri reușit acest text, mai ales că îți cunosc exigențele.