un patrulater frustrat
ce cap pătrat!
mofluz
cu un unghi de vedere obtuz,
prins de asfalt în colţuri
cu bolţuri,
sătul să fie jucat în picioare
de domni doamne şi domnişoare
-e drept că la acestea din urmă
mai trăgea cu ochiul între picioare
însă chiar dacă are savoare
se compară o crăpătură
cu o privire de sus care să-ţi dea
prestanţă, statură?-
reflecta la viaţa asta mizeră
cînd dintr-o dată iată o sferă
din tafta pasmanterie brocard
venind pe bulevard
-o figură geometrică atentă la detalii
s-ar fi jurat pe diagonale
că sfera are gust de migdale-
la o aşa apariţie
fermecătoare prin definiţie
patrulaterul plin de simţire
săltă în buloane trei spire
atît cît îi permise o piuliţă
geloasă pe euclidiana pipiţă
pe trotuar
trecătorii sîsîiră ca un samovar
şinele de tramvai din staţie
se ridicară de pe traverse cu graţie
pe poante
apoi trosniră la joante
traversele din beton
încuviinţară şi ele cu un like
de bonton
un pepene galben insipid
ca un selenoid
se ofili şi mai tare
şi invidios trase cu sîmburi
într-un chioşc de ziare
o roată de bicicletă
biată subretă!
se dezbrăcă de spiţe şi anvelopă
apoi se revoltă public în pielea goală
sînt eu oare ovală?
vreau răspuns cu antet
semnătură ştampile
îndată
păi spune şi tu fată
de cînd e cercul ruda săracă
a unei amărîte de()bile?
patrulaterul, surd
la aceste istericale
îşi umflă pieptul din fontă
pe care scria embosat
Bucureşti, uzinele comunale
şi zise:
ia uite ce formă rotundă plinuţă
şi se dă de-a dura, doamne ce fîţă!
sfîntă cuminecătură
sferă tu chiar eşti o figură!
pînă şi sfinţii ar coborî de pe pereţi
să te rostogolească prin naos
fără repaos
iar Arhimede ar trebui
să îşi ceară iertare
că a fost mîndru
cînd te-a înscris în cilindru
hai sfero
-pune tu accentul corect
acum cînd mă jur pe Cicero-
îmi placi
nu o considera indolenţă
aş vrea să intru în zona ta de influenţă
de emoţie sfera se încurcă
într-un releu GSM
şi făcu feţe feţe
parcă avea eritem
uite te cred
hai să ne întîlnim deseară
pe axa Zed
spuse calin
jos pe trotuar se auzi un suspin
şi de la o lacrimă sau cine ştie
poate de la o refulare
din canalizare
pe capacul chinuit de angină
înfloriră sfere mici de rugină
Comentarii
am citit.
batori -
am citit nu de două ori, ci de nouă ori, aflându-mă şi eu,cred, în aceeaşi situaţie cu patrulaterul lui Vlad. Consider că, indiferent de vârstă, sex, apartenenţă politică, toţi suntem la un moment dat frustraţi, cu "unghiuri de vedere obtuze" , etc., precum ne zice poetul aici. Acu, vorba cuiva: "dracu' ştie ce a vrut să zică poetul aici" dar intrăm în alte discuţii.
Umorul este pe cale de dispariţie dar nu şi la acest autor care se joacă atât de nevinovat, de puritan aş spune cu geometria, ba cap pătrat, ba sferă pe bulevard, nimeni nu este privat de ironic, autorul îşi face bine treaba, este autoironic: "un patrulater frustrat
ce cap pătrat!/mofluz/cu un unghi de vedere obtuz,/prins de asfalt în colţuri/cu bolţuri,". Asta mă bucură ca cititoare: uite, dom le că nu e misogin!
Aici, însă, intră în graţiile "sferei", este "calin", ba chiar îl simt ca pe o "subretă" la roata de la bicicletă (doar în context, să formeze rima, cu o cameră de bicicletă de care are grijă o subretă)
Nu cred cred că rămâne patrulater până la urmă şi îţi spun şi de ce, vlad, râd. Pentru că zici tu la sfârşit că este "o refulare din canalizare", sâc!
Una peste alta, text complex, scriere hâtră, posibil sentimentală, posibil geometrică, cu elemente poetice, o asemănare din avion cu Brumaru.
şi încă ceva.
batori -
poate îl pune careva la remarcate. nu de alta, dar e păcat ca un autor bun, fie el şi "patrulater frustrat" să fie ignorat:)