fiecare ne scriem jurnalul în stil diferit
uneori ne-mpiedicăm de buturugi simple
alteori şi în culoarea gutuii căutăm defecte
curând o să-mi pensionez călimara
e timpul să las munţii să coboare la mare
ceasului cu pendulă să-i dau libertatea
ca unui şnauzer pe care-l dezlegi şi-l
laşi să alerge cum vrea

cuvintele îşi au şi ele războaiele lor
prin guri
prin creioane
prin şcoli
pe cîmpul de luptă
uneori şi ele dau în orbul găinii

tu poezio
nu-ţi mai irosi în numele binelui paşii
nu vezi
nu ne mai încape pămîntul
în curînd prin oraş vor zburda
copii de zăpadă
se vor bate cu bulgări de fum
iar noi
după ce ne-om bea ceaiul din flori de
lămâi ne vom culca sătui în
gogoaşa omizii