nu mai mult

imaginea utilizatorului arty

el desenează poeme în culori galbene pe ziduri albe
și orașul strălucește la soare în el doar vină
și marea
nu mai mult
după amiază când orașul e uitat să doarmă
ea vine întotdeauna să citească singură

într-o zi vântul a șters pagina lui și orașul
nu a observat

dar voi
nu ați întâlnit o fată cu genele de aur?

Comentarii

mi-a

plăcut imaginea mării citind pe zid, apele dus-întors la zidul care stă neclintit. poate citi cineva pînă la capăt taina lui, viaţa lui?! şi câte perechi nu-şi vor fi desenat acolo propria inimă?!

da

un poem construit cu delicateţe şi mult farmec. :)