căldura îngenunche arborii tumefiați
pupilele animalului însetat zvâcnesc în
tăcerea mumificantă a amiezii
străzile se umflă ca tâmplele cerșetorului
cu ochi injectați, „ain’t nothing wrong with him
he just got high” mă avertizează muncitorul negru
cu dinții mai albi decât peretele proaspăt vopsit

transpirația șoferului încă miroase a votcă
plăcut mod de a te simți în formă la o oră de vârf
zâmbetul copilului, „dar poftiți doamnă, e loc aici
e nesimțiți tinerii ăștia din ziua de azi
nici nu mai știe ce e politețea „
celularul negru aruncând sunete bizare în aerul plastifiat
„da mă, la ora patru la poștă da’ nu uita să dai un bip
adu-mi și cd-u' ăla cu DJ Shaman și vezi,
nu uita să intri pe mess pe la 2 că dai de belea"

peisajul s-a lipit de geamurile murdare
blocurile se alungesc într-un zâmbet nefiresc, dar reconfortant
pietonii curg ca o lavă prin vanele unui uriaș furnal
în liniștea aspră, îmbibată de icnete și înjurături înfundate
îmi aud inima ca o roată scrâșnind pe asfalt

„nu, nu coborî înainte de a mai privi o dată blândețea din ochii
acestor fiare încleștate cu mâinile de oțelul barelor
tinerețea lor sfâșiată nu poate decât să te calmeze
broboanele de sudoare înțepător de prezente sunt
felul lor de a fi în fiecare săptămână plină
bărbile nerase îndemnând la revoltă adăpostesc dinții
învățați a mușca din carnea crudă a vieții
o isterie controlată le face oricum traiul mult mai ușor”

capăt de linie
dincolo, orizontul își așteaptă sângerarea
lumina căzând pe fețele obosite dizolvă durerea
trupul mi-e un autobuz în care port toate clipele
ce odinioară păreau compromise
visele îmbâcsite și ofilite
învelindu-mi corpul într-o aură slabă, verzuie
și ei cântărindu-mi privirea cu ochii blajini
injectați și absenți