iata un text prin care, inca o data, poetul cozan vine cu inovatii, in acelasi stil caracteristic. remarc, pe langa libertatea de a alege fiecare unde incepe si se termina universul (poematic), cultivarea paradoxului, ambiguitatea conceptuala, ca semn al relativismului, dar si al puterii de manipulare al lui, si, in plus, o anume tandrete a ideii, un fel de protejare a lui si lasare sa fie. acum ma retrag, surprins si de aceasta data felicitari! cu respect, francisc
stimate poete cozan, interesante inovatiile dumitale si regret ca nu se incumeta nimeni sa le comenteze, sau mai degraba sa il comenteze pe acesta. dar de la asta si pina la a ajunge sa te comentezi singur e si cale lunga si de-a dreptul amuzanta. dar ma gindesc ca poate totul vine de la vara asta torida care vad ca nu se mai ostoieste si ne infierbinta pe unii in timp ce ne tulbura gindurile la altii. ce nu inteleg eu e cum se citeste partea de jos a cercului. ca daca era pe hirtie o invirteam (ca ochii nu prea pot sa mi-i dau de-a rostogolul) dar cind e pe ecran ce face cititorul. fiindca ma gindesc ca multi inca au CRT. si chiar flat panel-ul meu tot nu il pot roti mai mult de 90 de grade. si cu restul ce fac. aaaa, acum m-am prins. deh, am facut un efort sporit (sper sa nu mi se scrinteasca ceva) si am citit si ce scrie jos. dragii mei, nu va mai osteniti, scrie tot asa. asa ca nu prea cred ca e mare pierdere daca nu puteti citi partea rasturnata a textului. sint dezamagit, atita efort si tot aia?!... macar daca era ceva, o cheie, doua chei, cu am vazut ca e argoul mai nou.
Probabil ca hermetismul este de vina pentru configuratia materialului poetic... ceea ce este sus se afla si jos si invers :)... ingerul e cel ce "atinge" si da nastere, omul e cel ce "linge", se impartaseste serpeste din realitate prin cunoastere... toate acestea formeaza un cerc, figurare plana a infinitului... intre cele doua lumi omul cauta centrul, care fie vorba intre noi, poate fi oriunde. In planul superior se afla verbul (ein-soph ori poate metatron)l, strajuit de heruvimi, in segmentul de jos (malkuth)... exista temei pentru o interpretare a textului pe repere ale arborelui sephirotic.
domnule profet, stiti ca sunt o persoana amuzanta si imi place sa rad alaturi de ceilalti. acum un gand nastrusnic -cred ca e de la frappe- ma determina sa vizualizez scena descrisa de dvoastra. intr-adevar, in viata, tot ce e dramatic are si o parte optimista. pesimist nu e cel care vede jumatatea goala ci acela care nu vede paharul. insa efortul meu e spre placerea cititorilor. fiind o comunitate, ei devin, incet-incet, asa cum spuneti dvs, "dragi". iar de la chei nu ma dau inapoi, dupa cum se stie. iar in privinta publicarii, cred ca va fi o carte bine legata, cand va fi si daca va fi. dar mi-a placut interventia dvs. sincer. actaeon, ma bucura prezenta ta constanta aici din ultimul timp. este o cheie buna, desi, ptr cei neinteresati de angelologie si hermetisme, o interpretare la indemana poate fi si cea sociologica. nu-i asa ca sunt amuzant? va multumesc
ilarius -
ce amuzant esti ce amuzant esti ce amuzant esti. imi place experimentul tau dorin dar pui mult pret pe vizual in fond nu asta e ideea. intr-un volum cum ar arata ?
doream să mai las un semn aici, doar pentru a-ți spune că aici mă găsesc, definită complet. și să îți mulțumesc fiindcă neștiutul îți lasă un spațiu perfect rotund în care să cuprinzi spațiul dintr-un celălalt fără să știi, sau cumva știind fără să știi că știi. "ca un cer în cer". și ai reușit simetria asimetrică. și din cuvinte și din imagine, și din sens. sunt prea subiectivă aici ca să pot analiza mai mult.
aceasta cruce iti este dedicata, asa cum si celelalte poarta cu ele o dedicatie anume, fiecare cu a ei cale. de aceea, subiectivitatea (poetica) nu poate fi decat benefica pentru ca numai cel care are un contact personal si radical cu ceea ce cauta, se regaseste. un evaluator "corect" nu poate fi decat unul care are sau isi consolideaza experienta alegerii si a riscurilor asumate. multumesc de regasire
mulțumesc mult, Dorin. mai mult decât realizarea grafică, mesajul și filigranul de sensuri merge cumva pe linia nefrântă a firii mele. recunoștința mea pentru viziune și pentru așternerea în cuvânt și în re-prezentarea/figurarea de sine.
Comentarii
francisc -
iata un text prin care, inca o data, poetul cozan vine cu inovatii, in acelasi stil caracteristic. remarc, pe langa libertatea de a alege fiecare unde incepe si se termina universul (poematic), cultivarea paradoxului, ambiguitatea conceptuala, ca semn al relativismului, dar si al puterii de manipulare al lui, si, in plus, o anume tandrete a ideii, un fel de protejare a lui si lasare sa fie. acum ma retrag, surprins si de aceasta data felicitari! cu respect, francisc
Virgil -
stimate poete cozan, interesante inovatiile dumitale si regret ca nu se incumeta nimeni sa le comenteze, sau mai degraba sa il comenteze pe acesta. dar de la asta si pina la a ajunge sa te comentezi singur e si cale lunga si de-a dreptul amuzanta. dar ma gindesc ca poate totul vine de la vara asta torida care vad ca nu se mai ostoieste si ne infierbinta pe unii in timp ce ne tulbura gindurile la altii. ce nu inteleg eu e cum se citeste partea de jos a cercului. ca daca era pe hirtie o invirteam (ca ochii nu prea pot sa mi-i dau de-a rostogolul) dar cind e pe ecran ce face cititorul. fiindca ma gindesc ca multi inca au CRT. si chiar flat panel-ul meu tot nu il pot roti mai mult de 90 de grade. si cu restul ce fac. aaaa, acum m-am prins. deh, am facut un efort sporit (sper sa nu mi se scrinteasca ceva) si am citit si ce scrie jos. dragii mei, nu va mai osteniti, scrie tot asa. asa ca nu prea cred ca e mare pierdere daca nu puteti citi partea rasturnata a textului. sint dezamagit, atita efort si tot aia?!... macar daca era ceva, o cheie, doua chei, cu am vazut ca e argoul mai nou.
vladimir -
Probabil ca hermetismul este de vina pentru configuratia materialului poetic... ceea ce este sus se afla si jos si invers :)... ingerul e cel ce "atinge" si da nastere, omul e cel ce "linge", se impartaseste serpeste din realitate prin cunoastere... toate acestea formeaza un cerc, figurare plana a infinitului... intre cele doua lumi omul cauta centrul, care fie vorba intre noi, poate fi oriunde. In planul superior se afla verbul (ein-soph ori poate metatron)l, strajuit de heruvimi, in segmentul de jos (malkuth)... exista temei pentru o interpretare a textului pe repere ale arborelui sephirotic.
francisc -
domnule profet, stiti ca sunt o persoana amuzanta si imi place sa rad alaturi de ceilalti. acum un gand nastrusnic -cred ca e de la frappe- ma determina sa vizualizez scena descrisa de dvoastra. intr-adevar, in viata, tot ce e dramatic are si o parte optimista. pesimist nu e cel care vede jumatatea goala ci acela care nu vede paharul. insa efortul meu e spre placerea cititorilor. fiind o comunitate, ei devin, incet-incet, asa cum spuneti dvs, "dragi". iar de la chei nu ma dau inapoi, dupa cum se stie. iar in privinta publicarii, cred ca va fi o carte bine legata, cand va fi si daca va fi. dar mi-a placut interventia dvs. sincer. actaeon, ma bucura prezenta ta constanta aici din ultimul timp. este o cheie buna, desi, ptr cei neinteresati de angelologie si hermetisme, o interpretare la indemana poate fi si cea sociologica. nu-i asa ca sunt amuzant? va multumesc
ilarius -
ce amuzant esti ce amuzant esti ce amuzant esti. imi place experimentul tau dorin dar pui mult pret pe vizual in fond nu asta e ideea. intr-un volum cum ar arata ?
francisc -
ionut, cat de amuzant voi mai fi cand iti voi marturisi ca ma vand scump? scump, dom`le, scump
Ela -
doream să mai las un semn aici, doar pentru a-ți spune că aici mă găsesc, definită complet. și să îți mulțumesc fiindcă neștiutul îți lasă un spațiu perfect rotund în care să cuprinzi spațiul dintr-un celălalt fără să știi, sau cumva știind fără să știi că știi. "ca un cer în cer". și ai reușit simetria asimetrică. și din cuvinte și din imagine, și din sens. sunt prea subiectivă aici ca să pot analiza mai mult.
francisc -
aceasta cruce iti este dedicata, asa cum si celelalte poarta cu ele o dedicatie anume, fiecare cu a ei cale. de aceea, subiectivitatea (poetica) nu poate fi decat benefica pentru ca numai cel care are un contact personal si radical cu ceea ce cauta, se regaseste. un evaluator "corect" nu poate fi decat unul care are sau isi consolideaza experienta alegerii si a riscurilor asumate. multumesc de regasire
Ela -
mulțumesc mult, Dorin. mai mult decât realizarea grafică, mesajul și filigranul de sensuri merge cumva pe linia nefrântă a firii mele. recunoștința mea pentru viziune și pentru așternerea în cuvânt și în re-prezentarea/figurarea de sine.