cîndva lingeam sare
de pe umerii pădurilor suspendate
cu capul în jos
în ierni dezmățate
dar azi
au plecat din gări mirosul rășinii
și moartea curată
ne-au rămas griurile
boala sintezelor imature
pătrate
pe fiecare retină în parte
o despicătura în suflet
un loop din ce în ce mai mare
devorează frînturi de sunete
ca o freză de gînduri
rămîn doar începuturi
neterminate
cicatrizate în muguri
și umbrele
sparte