Gherasim Luca s-a născut la București în 1913, evreu, liberal și poliglot (vorbea idiș, română,
franceză, germană). Folosește franceza ca limba sa literară, germana pentru filozofie și psihanaliză. De tânăr se ciocnește cu polemicile avant gardei care agitau Parisul, Berlinul, Viena. Incepe să publice, scrie la "Alge" și la "UNU" reviste "frenetice" de orientație surealistă. A mai colaborat la "Muci, Cuvântul Liber, Meridian".
Prin anii 30 îl cunoaște pe pictorul Victor Brauner, schimbă scrisori cu André Breton. In anul 1933 apare prima sa carte "Roman de dragoste".
In 1938 îl găsim activ la Paris la Salonul supra-independenților. Dar izbucnește al doilea război mondial și Luca se reântoarce prin Italia în România împreună cu poetul Gellu Naum. Suntem în Iunie 1940 în plină politică antisemită a guvernului român. Luca se auto-exilează și astfel se salvează de la deportare. După război se întoarce la scris și desen. Impreună cu Paul Paun, Dolfi Trost, Gellu Naum și Virgil Teodorescu pun pe roate un grup surealist în care activează prolific. Colecția Infra Noire, cu texte scrise la 4 mâini reprezintă un exemplu ale fructoasei munci în colectiv. Dinamismul grupului îl atrage pe Breton care publică manifestul scris de Luca și Trost numit "Dialectica Dialecticii". Scriu cei doi în manifest: "Surealismul poate exista doar prin opoziția sa lumii întregi dar și față de sine însuși, această negație a negației fiind exprimată printr-un delir inexprimabil, fără a pierde sensul și puterea revoluționară imediată".
In 1944 GL publică o carte-unicat "Iubire cantitativă" iar în 1945 "Vampirul pasiv"în care obiectul capătă calități mitologice. Intr-un spațiu miraculos organizat autorul dezvăluie atributele obiectelor: frumos, tenebros, starea lor somnolentă sau vigilentă. In Moartea Moartă-1945 el expune "5 tentative de sinucidere non oedipiene". In "Amfitrite"-1947 introduce noțiunile de "cubomanie" iar "dorințele inventate" sau "liniștea dragostei" sunt pe larg discutate în cartea sa "Celălalt și Sinea". Dar instalarea post belică a comunismului, repesaliile, negarea avant gardismului sufocă munca acestui grup de tineri promițători. Luca și Dolfi Trost sunt arestați la graniță pe când încercau dezertarea spre vest. GL este închis, timp de 5 ani GL nu scrie și nu desenează. La capătul detenției este eliberat, ajunge la Paris, oraș pe care nu-l va mai părăsi. Poeme, colaje desene apar în revista "Phases". Textele sale sunt ilustrate de Victor Brauner, Max Ernst, Matta, Arp, Gisele Celan, Micheline Catti. Editura Soleil Noir execută cărți-obiect cu textele lui Luca și obiecte executate de Max Ernst sau Piotr Kowalski. El însuși adaugă desene pointilliste la textele sale. Scrie Velter: << Se știe ca GL era pedant, aproape obsesiv la editare și punere în pagină. Textele aparent haotice, aleatorice ca de pildă "Passionnement" sunt de fapt precis, meticulos scrise. Armonia și intensitatea sonor-vizuală contează în primul rând la Luca. Il putem considera un poet-explorator-inovator al secolului XX.>>

El reia și rafinează teribilismul cuvintelor "expuse", "despuiate" de poetica meta-mentală cum o numea Luca.
Volumul "Héros limite"-1953 degajează limbajul de orice greutate sau înțeles coercitiv. Poetul caută fantasmele, păcatele din spatele cuvintelor. Luca folosește deconstrucția frazelor propunând aspecte sonore și semiotice. Lucrurile devin improvizație, joacă, anagramă, grafie și iluzie optică mai mult decat simplu text,
"o cabală fonetică" cum explică el mai tarziu, toate având țelul final "de a vida vidul în căutarea ființei erogenetice a cuvântului".

O literă este un suflet, o entitate, ne arată Luca în "Héros limite" din care am ales și tradus un fragment ilustrativ. Langajul e pus în "afara legii" (hors la loi) declanșând orgii energetice, prestigiul carții e abandonat în cartea-afiș (La clef), cuvântul este "oralizat" în recitative (Crimes sans initiale) sau vizualizat în (Maison d'yeux). Tentativele de înhămare a cuvintelor, a infrastructurii lingvistice din Paralipomènes nu reprezintă finalul scopului poetic ci doar o altă fațetă a experimentului.

"Ton beau Tombeau"

Paralipomènes-1973

<< Le charmeur de serf
pend sa langue
Fiat Lux!
luxe âcre
Parle corde
dans la maison d'yeux
La fontaine de la vile
vaque à ses affres
L'étranglé-étrangleur
au coin des rues >>

Filozoful și omul de litere Gilles Deleuze scrie despre GL: "Cel mai mare poet francez de origine română este Gherasim Luca. El a produs din zgomote, silabe nu cuvinte singulare, ci a inventat o întreagă limbă.. "

Prin 1967 GL e activ cu recitaluri poetice ținute la NY, San Francisco, Oslo etc. Intr-un text inedit găsim mottoul scrisului sau:
<< La poésie est un "silensophone", le poème, un lieu d'opération,
le mot y est soumis à une série de mutations sonores..Mieux, le poèm s'éclipse devant ses conséquences. En d'autre termes: je m'oralise.>>

Cu timpul Luca devine pesimist, revolta și-o exprimă repetând cotidian: "refuse d'être.. refuse d'être"
Sunt semnele unei nesatisfacții care se acumulează, el se simte "ca un cuțit fară de lamă". O frază stranie apare în "Héros-Limite" care evocă reconcilierea între actul sinuciderii "și a fi sinucis". E oare o aluzie la Artaud care spunea despre Van Gogh că a fost un sinucigaș social? La 9 februarie 1994 Luca trimete un ultim mesaj partenerei sale Micheline Catti, înainte de a se arunca în apele Senei. Scrie Luca în finalul scrisorii: "Poeții nu mai au loc în această lume". Ca și Paul Celan simte cum coardele harfei poetice amuțesc în tăcere. Soluția de mult anunțată este executată de Luca într-o dispariție plină de grandoare și curaj.

Traduceri

Moartea Moartă (fragmente)

..Cu o extremă voluptate mentală
și intr-o stare de excitație
afectivă și psihică neântreruptă
eu urmaresc..în mine și în afara mea
acest numar acrobatic.. infinitul

Salturile contemplative, active și lubrice
le execut simultan, culcat și în picioare
....
aș putea muri de o mie de ori
fară ca o problemă fundamentală cum e moartea
sa mi se aplice
în dimensiunea ei filozofică
....
Ce mare, ce decepție monstruoasă
din cauza propriului meu personaj
drogat de evoluție
cu o aglitate neântălnită
la frontiera dintre somn și trezie
între da și nu
posibil-imposibil
ca să mă trezesc brusc
într-un decor inversat
o lume de iluzii
de erori fundamentale
care nu iartă
și care transformă
inegalabila mea inexistentă existență
într-o rană...

*****
Héros limite
(fragmente din finalul textului)

Fiecare obiect poartă numele numărului de găuri care servesc viața
contra morții, moartea moartă, viața vie, o viață înt-o viață,
poartă numărul de găuri care a servit în a-l confecționa.
Iată numele cifrelor, numele cifrelor în excees, numele extreme de
ex ex expansive, exccentrice și extreme, exacte ale acestor obiecte:

I 4320
II 4896
III 4608
VI 1152
X 2304
.
.
.
XI 3168
XV 9216
XVI 0

ZEROUL. Acest zenit rotund al cifrelor fiindzerol, fiind cifra zero absolut, lut, lub lubrifiantul absolut, obiectul absolut care poartă acest nume absolut, nu a fost construit ca apele, nici ca pânzele de apă vara,nu,nu ca altele, obiect construit fară a perfora sânii ci din simple focuri, nici din foi de metal ca ceilalți ci cu pete ca lum,lume, lumea, reuniți într-un întreg de nimic lubric, lubricant și absolut. Insu, insula, acest obiect este o insulă, unică, un periplu infinit, insula fiind singurul obiect metafizic în colecția mea de găuri, înconjurate de conturul metalic și în ciuda defectului enorm de a fi gras, mare și metafizic, în ciuda defectului de a nu exista de fapt, este obiectul preferat al colecției mele. In timp ce, ce.. ce alte obiecte fac un mare detur plastic,
mitic, aer, aer ..în aerul erotic, tic, aer eroic pentru toc și atingere, pentru a atinge scopul unui infinit de zero deschis ca un cu, ca un cuțit, ca un cuțit infinit plonjat într-un gât infinit deschis ca un void infinit, cu zeroul său deschis ca o trapă infinită pe traiectoria zerourilor fară de limită, el lovește marele TOT, drept în inimă.
Obiectul nu, num.. numărul 16 este un erou-ultimativ.

*****

Adrian Grauenfels
Israel- Mai 2007

Surse (texte si fotografii):

André Velter- Gherasim Luca -(colectia Jean Michel Place)
Gherasim Luca- Paralipomènes (editura Le Soleil Noir)
Colectia InfraNoire - 1947
Texte, scrisori GL inedite.
Dictionarul surealist