lucian -
O ultimă strigare și ultimul pahar!
Apoi vom pune capul. Tu peste pietre reci
Sau peste cer și nori. Eu peste umărul întins
Ca pat în dormitor. Ceafa voi afunda în pernă
Până-n zori.
Trăiască eterna fericire a clipei!
Strigarea mea e un omagiu. Tu știi și îl asculți
Și lași să cadă stele să spintece-n carnagiu
Tot negru-adânc al nopții. Și din vibrarea corzii
În cântec te prefaci.
Poftiți, poftiți la rugăciune!
Bat clopote de-aramă ca niște ochi ciclopici
Ce caută să vadă cum noaptea se încheagă.
Se-adună suflete și vise se destramă
Lângă iubita doamnă.
Poezie:
Comentarii aleatorii