n seara asta vino femeie
salcie despletită pe ape
vas de lut ars cu sunetul tras pe roată

pedepseşte-mă în cuvinte puse-n descântec
ca pe un suflet descărnat şi mândru când respir
aeul tău frământat de îndoieli

te las să-ţi torci clipele
ca o pisică sălbatică
într-un cuib de piatră

cerul s-ar putea răzbuna pe umărul tău
cu o ploaie din acelea în ropot
pe care adormea bunica cu mine pe genunchi
şi mă scăpa jos speriată

iartă-mă pentru ce se întâmplă cu buzele în flăcări
movilele pieptului le-am rotunjit în palme
şi clipele-mi taie răsuflarea
strânse în mănunchiul copt

de-acum vei fi jumătatea plină
care mă întregeşte într-un cerc