În seara asta șoaptele-mi sunt străine
nu mă mai încap cuvintele
cântecul tău e o strângere de inimă
și sângele clipă de clipă bate în tâmple
și se varsă în canalul vorbitor al inimii
prin care trece calea ferată a sufletului.

Aștepți trenul să iese din tunelul lung
faci semne cu mâna de la ferestre
și nu se oprește până la stația finală.
Mă voi întâlni cu brațele tale
și gura pe care o cautăm împreună
apoi vom pleca pe drumul nostru
ca doi călători în ajun de crăciun
să ne spunem unul altuia vestea.

Cu noi îngerii se însoțesc
până la moartea noastra și învierea lor
într-o altă existență de dragoste.
Care va fi mereu neștiută.