Aranca -
chanson d'adieu
©2007, Marina Nicolaev
la nuit est comme la caresse du papillon
parmi des mots déchirés d’oubli
ses lettres brûlent encore
ma peau...mes rêves
glissent silencieusement
sous nos prochains réverbères éteints
je perds les nuances d’automne, tu les connais
tout comme sa voix au-dessus de son âme
le souvenir est vertige du danger inconnu
parfois
il prend un relief saisissant
auprès de tous mes bonheurs à jamais perdus
hélas
no puede ser
il est au-delà de tout cela
Lingua:
Comentarii
bobadil -
Aranca, eforturile tale de a scrie poezie in diverse limbi mai mult sau mai putin "straine" sunt demne de admiratie. Insa de aici pana la a fi capabila sa transmiti un mesaj poetic cititorului este un drum lung cam ca de aici pana foarte departe. Imi pare rau ca a trebuit sa-ti stergi textul asta si sa-l repostezi de doua ori pana acum din cauza mea. Sper sa nu o faci si a treia oara. Textul e interesant in partea lui mediana, insa e prea incarcat in rest, iar imaginea e banala, cu sau fara copyright. Bobadil.