Tristessia
aşa cum orice nomad îşi construieşte o casă
ridică un oraş al lui
îi spune Tristessia
în lungile nopţi cu lună lămâie
întinse ca untul pe
pielea lui îmbătrânită cu atâta depărtare
de pământ mirositor a
picioare de femeie braţe de bărbat
aşa cum îşi destramă drumul în fiecare dimineaţă
cum se opresc păsările fricoase pe umerii lui
şi el le spune
nu
azi mă întorc acasă
Poezie:
Comentarii
Strofe şi strofe
Călin Sămărghiţan -
E poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
Răspuns
raulcoldea -
Mulţumesc pentru comentariu, domnule Sămărghiţan! Da, acolo există o cacofonie, dar cred că e mascată de tăieturi. Poate voi înlocui cu "zice". Ar mai fi o construcţie care scârţâie puţin la "untul pe_pielea"...Acolo nu cred, totuşi că este prea rău...
Vă mulţumesc încă o dată!
Raul
ice age
bobadil -
frumos scrii tu măi raul coldea, unde mai pui că numele tău este o anagramă atât de drăguță.
dacă ești cine zici că ești si ești în clasa a doișpea exact ca fata mea (la al doilea liceu, interesantă precizare din biografia ta) eu îți doresc imaginație și un sfat doar îmi permit, încearcă să fii mai original!
Andu
...
raulcoldea -
Nu aş avea de ce să fiu altcineva decât sunt..:)) Nu aş avea de ce să mint, deghizându-mă într-un Raul Coldea de clasa a doişpea, gata să termine liceul, un Raul Coldea care s-a transferat la un moment dat, de-aia e în al doilea liceu...
Original? În ce sens?
Mulţumesc de oprire!
Raul