castrarea doare?

uneori.

remușcările bătrânului div au grație de felină

la curtea lui fillip de spania,
scuturam cozi de păun în timpanul melancolic
tămăduind somnul lui de rege

simt limbul sfâșiat al sunetului

castrarea doare uneori

bărbații din jurul meu își petrec mâna vânjoasă
sub faldurile misterului unei femei

înfoindu-și mărgelele glasului nu știu dacă e geamăt,
piruetă sau tril de acvilă
ochii lui, cuticule de țipăt

am pierdut mirosul femeii
mă privesc în oglindă jumătate de bronz

doare când ei îți răscolesc mormântul să afle cum
mutilarea naște păsări – faraon
secretul meu luat o jumătate din femeie
un mezocarp amar de respirație infinită
cruzimi ale unei corzi de lyr / ă

retenția pentru mine e doar un salt
boltind în aer copita unui obstacol de neînvins
în zilele negre, mai visez vrăjitorul copilăriei
smulgându-mi merele de aur într-un alt paradis
în zilele calme, sternul meu plin de sunet

sunt viola d’ amore a unei tăceri duale