Fugă peste creste de maci

imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Intr-o zi te-am găsit la pieptul meu Eloise
ca o vietate care urcă și coboară
pîna când nu mai contează
pe care parte a zilei sunt
și de-ar fi doar susurul vîntului
în care ploile toate
nici păsările secundei
nu ar stinge mugurii ce cresc în mine


zbor
freamăt
taină
fior
numele de pădure scrijelit pe cioburi
și uite-mi pașii cum te caută în vreme
ca să îmi fie margine
să îmi fie treaptă
cîta vreme mai fugim peste creste de maci
bînd soarele direct din streșini
privind peste creștetul gândurilor
fară sa știm că realitatea
care despică sufletul
cu palme cu tot
în potirul clipelor puține
ce ne țin dehrană și desete
e doar efemeră magie ..

Comentarii

"pîna când nu mai contează pe care parte a zilei sunt și de-ar fi doar susurul vîntului în care ploile toate nici păsările secundei nu ar stinge mugurii ce cresc în mine" Aici mi se pare ca fuge firul cumva. Iar în penultimul vers aș renunța la "și". Fii, de asemenea, atent la diacritice, nu sunt peste tot folosite, și încearcă să folosești aceeași regulă pentru "î" și "â" (doar un exemplu: "pîna când "). Altfel, atmosfera este reușită.