C-o bombă legat de-al meu elefant, valsăm prin câmpuri de viorele, primule și liliac
c`est moi,elegant, spatele drept, bărbia înaltă
El/elle aluniță, bentiță galbenă și, uneori, părul lălâi.
-eram cuplul perfect (acuma defect):
par exemple,aruncai ochii pe spate și cu deștu` ăl mic ciuguleai sclipitoare din zodiac
mușuroaie de adevăr
-Ce dulce ești, cheri! Ce adevăr pufos e-n deștu` ăl mic, ce select
Se-ndoaie și câmpul întoarce spre mine, complect!
Hap! Și-nghițeam în felii lipicioase, uriașe, vii
O grămadă de nebunii
Ochișorii tăi erau niște simfonii, niște drăcovenii curbilinii
Îmi creau insomnii, sute și mii- o reală inflație lovitura ta de grație,
cu buricu`. O-la-la, ce micu`!
Și nici el, elefantul, nu clipea când ți se rupea
unghia și mult te durea
când ochiul rău ne cocea
în umbreluța de soare cum ne strângea și visa, visa
la monalisa, indecisa, străina.
O, ciufulito, fulgi mari de cacao și zahăr îți fracturau textila, tristeța, frizura
mie, lipsa ta, gura.
Unde s-au dus tot mai sus și-acuma nu-s, pe tour eiffel,
Zilele, anii, când ticăia bestiuța sub osicioare și bubuiau în preajmă
din senin, când te hlizeai, artificii, violet, roșii și roz?!
Zi, zi, zi, mon amour,
cât îmi așez sub genunchi covorașul zburător, berea și micii
sub umbra elefantului meu acordez acuma picap-ul, vânticelul și ura
iar tu,o, leonid cel grozav, lasă-mi bila sub cap, las-o
prin somn să aud de-o veni și-o urca prin câmpuri, prin motoceii lor,
bubuitura