candoarea ta mimează enigme
un fel de a întreba răspunsuri
ședeam pe coșuri între fructe
și refulam zadarnic lupte

rețetele cu gust amar, inerte
păreri de rău scrise pe umbre
pași mici pe coridor, incerte
sub flamuri arse .. luntre ..punte

tu pui pariu, pe un cal mai copt
că scoți din vinul cănii, un ochi mort
ce dulce chiot..
mânz abstract
prin fumul vag, cernut de palmă
cu-o reverență lungă, largă
un zâmbet nud, splendidă toamnă..

din nou război, lipsește apa dură
în coș tăcute flori și-un măr ucis de-o bombă
tu-mi ceri un melc virtual, eu iau o gumă-n gură
și scot dulăul Luck l-amușinata-i rondă..

...si așa stăm la gard, tu ,eu, Luck
potrivind rime, așteptând pacea...