nu despre miracole îți vorbesc
dumnezeu nu mai are prin buzunare și pentru mine
doar coșmarurile din carnea-mi fadă se ridică persuasive
pe coate, cad în genunchi
adulmecă
literele se decantează amar și iau forma melcilor cu două cochilii
ca două consoane lipite pe trupurile goale printr-o linie roșie frontalieră

am început să visez că pierd la ruletă călătoriile
aeroporturile au o tentă sepia monocromă

mai știi ce teamă aveam
tu și ray bradbury hohoteai
și restul lumii
ce-atîrnă în jurul gîtului tău umed și catifelat

neprihănirea are un zgomot aparte
de sînge

e doar lațul de sfoară de aur și perle
vladimir știe