pustiul îmi violează trecerea
pietonii se opresc mă trag de aripi
ești un înger ud și răstignit
ochii cresc și mâinile se scutură
e toamnă
și va veni iar să-mi ia zborul să-l înece
să treacă peste el ca lumina prin suflet
va veni cu nisip și voci păgâne cu zgomot din neființă
cu același cer și ieri și azi
cu aceleași coame de cai ninși fără copita stângă
fără strigătul mut fără ceasornicarul bătrân

te deum laudamus

re-vin în corpul meu
același sânge de zeu ce nu mai vrea să moară
aceleași brațe uscate ce nu mai pot atinge cerul
te văd acum la coborârea de pe cruce
ți-au luat cămașa și vor să te înghețe
ca pe-o idee în creierul tocit

ale tale dintru ale tale...