Evident! Pai se putea - la mine - fara asa ceva? Doamne fereste! Multam.

Multumesc Orania. Eu am mai spus-o și o repet: nu scriu poezie. Ma joc. Este „vina” celor care citesc incercările mele trecute, fals, la rubrica „poezie” luȃndu-le in serios. S-ar putea spune că afirmația mea seamănă a „un orgoliu al umilintei”. Nu e așa. Cred, mai degrabă, că dau dovadă de oarece maturitate recunoscȃndu-mi limitele. Dar ajunge vorbăria despre mine. Ȋn schimb, aștept cu aviditate poezie adevărată de la alții. Printre ei și de la tine. Se poate face poezie și de „stare” cum zici, parcă, in alt loc. Și cum faci, de exemplu – și, cred, cu succes - în „Diminețile unei victime fericite”. „Stările” astea prin care, zic eu, trece acum ca și altă dată, oricine, mi se par, la poeții actuali, că exprimă prea mult revolta unei dezorientări într-o lume din care fac parte și nu o mai înțeleg. Nu-i nimic. E normal să se derefuleze, inclusiv poetic pentru cine e în stare. Poate, mai devreme sau mai tȃrziu, se va ajunge, după atȃta derefulare (cere, uneori, ia și forma unei pornografii – exclus să ma refer la tine – mai mult sau mai puțin „estetice”) la „altceva”. Poate. Totuși nu pot să nu repet că semnele acestui „altceva” cred că le-am observat cel puțin la Dorin Cozan și la Florin Bratu. Mai apăruseră și la Katia Chelaru care, după ce ne-am certat pe acest sit ca la ușa cortului văd că nu ne mai onorează cu prezența. Pentru că n-a observat că eu mă distrez și ea se enervează. Regret că n-a avut simțul umorului și cu speranța că va reveni și că „pauza de imagine” n-o face datorită subsemnatului. A, ar mai fi cineva: Livia Ștefan. Dar și ea a dispărut (deocamdată) ca, de altfel și Florin Bratu. Urez tuturor poeților adevărați (și nu poți fi dacă nu crezi în tine) mult, mult succes. Și sărbători Fericite.