Să mergi încet, tăcerea să nu tulburi!
În noapte-aceasta, mugurii prind grai
Din lacuri limpezi, vânturile, pulberi
Aruncă peste plai

O floare se deschide, o clipă de zăpadă!
Mirajele de flori în juru-i izbucnesc
Se strâng în taină, stelele, să vadă
Şi iată-le, zâmbesc!

Ţigăncile desculţe ofranda o adună
S-o vândă-n zori, departe, în târgul prăfuit
Îşi prind ghirlande-n plete şi hohotind la lună
Se pun pe dănţuit

În taina din adâncuri, ascunde-te,
Zideşte înăuntrul de toate câte dor!
Cu razele luminii, nădejdea limpezeşte,
Cu pâinea şi cu vinul, cu apa de izvor