limpezimi

imaginea utilizatorului poema

orbirii se-nchină, pleiadelor triste,
timid, un călugăr îşi scăpă din toamnă,
gândite comete prin raiuri se varsă,
adoarme lumina, degeaba se joacă
o brună idee pe-o stampă uşoară;
"să scriu oare teama? sfioasele stele?
pe şold să pun floarea fecioarei mirate?"

de-acum sună goarna, să taci, cresc fosfene
când îngerii-mbracă veşminte alese
spectral adunate din unda albastră;
polei pe-o petală, argint pe o alta,
tresare iar floarea ca Sara fecundă,
frumoasa agrafa în păr o piteşte;
polen al risipei, rugină s-aşază,
stamine rămân adormite în urmă;
driade vergine, păşind, nevăzute,
îţi strigă să taci, ori te-ating cu genunchii.

*

să taci, ori altminteri te-ating cu genunchii
driade fecioare, păşind, nevăzute,
stamine rămân adormite în urmă,
polen al risipei, rugină s-aşază;
frumoasa agrafa în păr o piteşte,
tresare iar floarea ca Sara fecundă,
polei pe-o petală, argint pe o alta,
spectral adunate din unda albastră,
când îngerii-mbracă veşminte alese;

de-acum sună goarna, să taci, cresc fosfene;
"pe şold să pun floarea fecioarei mirate?
să scriu oare teama? sfioasele stele?"
o brună idee pe-o stampă uşoară,
- adoarme lumina - degeaba se joacă,
gândite comete prin raiuri se varsă,
- timid, un călugăr îşi scapă din toamnă,
orbirii se-nchină, pleiadelor triste.