Își află sălaș în noi toți, dar nu-n mine sau tine,
O poți delimita în hoți și-o poți simți în vine.
Fluctuațiile-i coincid cu-ale naturii creste,
Pentru ceva ce-i peste tot, e straniu cum nu este.

Moralitate, dinți scrâșnind, te-am lepăda îndată,
De nu ne-am lua de sub picioare individuala soartă.
Singuri să fim, eliberați de-apăsătoarea boală,
Cartea să se numească “EU”, să aibă doar o coală.

Eu îl stimez pe criminal, poetică dreptate,
Să frângi orice nu-i în consens cu-a ta ferocitate.
Sihastrul poartă-n suflet mac, și frigul în chilie,
Nu-i om să-l poate judeca, nu-i vină ce să-i vie.

Pe voi, cei deformați și mulți, gandu-mi nu vă cuprinde,
Sunteți lături, lut și gunoi, dar nu asta surprinde.
Cuminte-n glas, cu cap plecat, înveninați pandemic…
Făpturi cu sufletul de drac și cu însemn de cleric.

Cum v-ați orânduit în stup, în turmă și în stivă,
De fiecare-i democrat în cooperativă?
Se spune c-aveți drept de vot, el nu vi se cuvine,
Nu vă ucid, nu vă condamn, doar nu votați cu mine.