arty -
luna a rămas în mărul mușcat
mă strecor printre rânduri
șterg locuri şi virgule în poemele tale mă culc
la sfârșitul rândului
tot ce iau de la tine mă împart cu vântul
după tine nimeni nu-mi creşte pe faţă
spre dimineaţă cerul se prinde ca laptele
trăiesc cu nodul în gât
vocea ta o păstrez ca o amintire în fundul ochilor uzi
tu ai şapte drumuri şi eu şapte
morminte
ţi-am furat verbele şi le ascund
prin mâneci
iarba nu a mai crescut unde ai semănat cuvinte
Poezie:
Comentarii
- comună -
a.a.a. -
Cred că textul are prea multe motive şi expresii comune:
"lună - măr/ mă strecor printre rânduri/ vocea ca o amintire/ iarba nu a mai crescut/ a semăna cuvinte".
Unitatea doi este faină, deşi aici "tot ce iau de la tine mă împart cu vântul" mi-e greu să pricep concret ce şi cum.
merci
arty -
Adrian îţi mulțumesc frumos pentru părere.
Pentru ca esti un autor care
Sixtus -
Pentru ca esti un autor care ma intereseaza si-l urmaresc, am sa spun ce cred, fara ocolisuri, despre text.
Poezie ermetic-artificioasa. Exercitiul hermeneutic o desfiinteaza.
Mi se pare ca textul are
hialin -
Mi se pare ca textul are cateva imagini interesante:
"șterg locuri şi virgule în poemele tale mă culc
la sfârșitul rândului"
"spre dimineaţă cerul se prinde ca laptele "
Imi place si strofa de final si titlul.
E drept ca sunt ceva stereotipii, dar daca ai "pili" putin la el, cred ca ti-ar iesi un text foarte bun.