între pian și bătrânul nebun din balcon
era o muzică aproape cafenie
sau aveam o cutie micuță de plastic
și duceam pe sus o cârtiță speriată

m-am oprit să ridic copilul căzut
își acoperea genunchiul cu mâna
i-am călcat ochelarii c-un scrâșnet teribil
l-am lăsat să mângâie cârtița
i-am spus că bătrânu-i nebun și poartă halat își lasă oasele libere
că vrăbiile își strâng gheruțele la timp şi se prind
uite-așa
ascultă ele
şi nu se pot lovi

și-a luat cărțile
mărul
avea un vierme legat cu ață
îl trăgea mereu înapoi și l-am vrut pentru mine

când muzica s-a oprit încă mai alergam pe scări
blocul avea un fel de hublouri sau era doar puțin înclinat
bătrânul rotea o portocală în palmă se auzea un țiuit continuu
sau aveam o cutie de plastic și duceam pe sus
o pereche de gărgărițe