lucian -
Pe strada cu case albe pavată cu pietre trec.
Ferestre se deschid în petale și culori carnivoare.
Așteaptă după perdele reptile cu aer secret.
Umbre se-ntind învelind pretutindeni rigole.
Cerul sângerează-n apus pentru ultima dată.
Aripi de noapte în cădere se-agață de stâlpi.
Ies la măturat priviri strângând în lopată
Nectarul albinelor serii adunate din stupi.
Strict un cuvânt se împiedică în imaginație.
Încerc să-i explic existența progreselor,
Deși nu se pricepe la o astfel de ecuație
Îi dovedesc motivul real al intereselor
Și cum strada cu case albe, pavată cu grație,
Există datorită albului săptămânii mireselor.
Poezie:
Comentarii aleatorii