marlena -
Din volumul "Lumina și umbrele ei", Ed Jacques Brémond, 2006
Un fir incandescent de sunete
străpunge platoul muzicii
vocile de soprano se evaporă spre plafon
ea dansează
ca o algă oarbă
în inima oceanului
corpul îi este
un filament tremurător
din pădurea de alge îmblînzite
urcă poemul
într-o gravitație mută
spre suprafața sensurilor
spre suprafața timpului
Poezie:
Comentarii
francisc -
m-am intrebat, la prima citire, daca cineva priveste acest dans. in ambele variante, merită. sunt expresii care mi-au placut, insa am reticente in privinta finalului; la fel, si in cazul dansului .... :)