aș împacheta umbrele cu celofan aș face mult zgomot
un fâșâit bine zgomotocit e ca o fântână fără apă

chiar dacă cerbilor le este sete noaptea tot vine
și uite așa ca un harap alb
purtând pe un umăr pe spân
pe un altul pe gerilă să zicem
strănut sănătos
din strănutul meu ies gâze albine și porumbei

ciup iarba pentru noroc bun îndes în sân niște raze de soare
și ronțăi pentru că îmi place actul acesta în sine

firmiturile de pe barbă sunt luate în cioc de vânt

un nor seamănă cu buzunarul din piept
altul mă strigă chiorâș pe litere

frigul e tocmai bun de înțepat cu o furculiță
și
drumul plin de iarbă pietre diverse acareturi
reconfortante pentru o vreme
cotește din când în când
ca o țeavă de apă caldă

mirosul din jur e așijderea