când nu știi de unde ‘nceputul
auzi numai timpul rupând stăvilare
și nicio cărare
nici scară
nici povești de cioplit
când rămâi neclintit precum un cuier
în antreul unei săli de petrecere
un cuier unde toți invitații
își aruncă de-a valma
întrebările care-i stânjenesc în mișcări
când nu știi cum poți sugruma
umbra ce-ți zumzăie între oasele pieptului
viespar uriaș
nici păpușa cu gambele smulse
care te urmează târâș
Poezie:
Comentarii
Da-mi
Sixtus -
voie sa-ti spun ca textul nu mi-a placut. Parca nu l-ai fi scris dumneata. Este o simpla parere "impresionista" care trebuie luata ca atare. Si, avand in vedere ca nu acord o penita, nici nu consider ca trebuie sa argumentez mai mult. In alta ordine de idei. Am terminat cu Deleuze si l-am inceput pe Guenon. A rezulat si o schita de text in legatura cu ambii, pe care vreau s-o dezvolt. Cand voi ajunge la concluzia ca ea, schita, este cat de cat consistenta, inainte de a o posta ti-o voi trimite prin email sa-ti aflu parerea (daca vei binevoi sa mi-o comunici). Toate cele bune, G.M.
:)
Sancho Panza -
toata voia catre dumneavoastra, domnule Gorun. eu l-am scris...dar nu mai stiu exact cu ce mana. da, abia astept concluziile de care vorbiti.