marlena -
de atâta prezent
nisipul ni se înălbește
sub pași
tot înaintând
ne pierdem chipul
în depărtare
linia de cretă împlinește
imaginea apropiată
apoi se topește
voiam doar să atingem
tandrețea pietrelor
dar nu ne rămâne decât
să ștergem
rezonanța orizontului
Poezie:
Comentarii
Aranca -
e o imagine deosebita "voiam doar să atingem tandrețea pietrelor" doar prin simplul fapt ca ar putea genera o serie intreaga de alte poeme. pietrele pastreaza in miezul lor nu numai tandretea intamplarilor locurilor, ci si lumile necunoscute inca in alta hiperdimensiune.