Omul-pâine poartă soarele în ţeastă
ploile pe umeri
pămîntul şi-n gură.

Omul-pâine îşi mîngîie rar copii
numai pe ploaie
cu o aristă şi-un buzunar de greieri.

Mesele noastre sunt pline
de mângâieri rupte
fructe întrerupte...

Pentru tine

Omule-pâine,
am adus într-un coş
la ceasul umbletului de şarpe

după noaptea învierii
două nopţi lipite şi-o ţiglă
învelite într-o pâine albă
să-ţi ţină de toate.