conversație

imaginea utilizatorului emiemi

goi în pat

și ce-ai zis cînd m-ai văzut prima oară probabil ți-a venit să fugi
(zîmbet)
nu arătai așa cum te-am inventat nici prea solid nici prea mic de statură nici prea înalt
erai atît cît să te pot privi în ochi fără să mă simt mică
dar tu
(pauză de respirație)
îmi tremurau mîinile de emoție nu voiam să te dezamăgesc arătam ca un copil care nu vrea să doarmă la amiază cînd îl culcă părinții știu că te-am strîns în brațe cam tare
dar voiam să fiu sigur că nu ești un alt personaj inventat
amîndoi ne-am inventat unul pe altul și nu
nu m-ai dezamăgit

transpirație

n-am mai simțit pe nimeni așa am impresia că știu fiecare punct de pe trupul tău
nu mă deranjează cicatricile pistruii de pe umeri parcă dormim împreună de-o viață
(foșnet)
știu și eu am crezut că poate o să mă deranjeze ceva la trupul tău orice forma sînilor sau șoldurile dar am intrat în tine ca și cum ar fi fost casa în care locuiam de ani buni
da e ciudat pînă și arcuirile sînt la unison parcă am fi balerini a cînd eram copil voiam să fac balet ți-am spus
la felul în care pulsezi cînd te mușc probabil ai fi reușit

fum

eu mă duc în camera cealaltă să fumez
vin după tine(zgomot de trupuri goale, flacără de brichetă)
știi ce e și mai bizar nu suport fumul de țigară dar la tine îmi place tot(încolăcire)
pînă și fumul numai că dacă vom avea copii ori te lași de fumat ori fumezi foarte puțin
promite-mi
ok și-acum încerc să fumez mai puțin să nu te deranjez știu că nu-ți place(zîmbet) dar trebuie să mai avem și defecte

apa

aș vrea să mă speli pe cap și pe sîni n-a mai făcut nimeni chestia asta
ei aici sînt priceput(zîmbet)astea sînt lucruri normale în doi miroase a tine balsamul ăsta
(clipocit) lasă că te șterg eu așa
doamne cît de fierbinți îmi sînt coapsele

zaraza

eu vreau cordon bleu din piept de pui nu știu eu n-am mîncat păstrăv niciodată
(muzică de acordeon) cîntă bine țiganul ăsta vai se apropie de noi
ai roșit de tot păi cum se uită toată lumea la noi că sîntem cei mai tineri de-aici
lasă e prima oară cînd cineva cîntă pentru noi(frumoasă zarază) ar trebui să-i dăm niște bani dar toți sînt în cameră nu-i da nimic atunci nu i-a cerut nimeni să cînte(hohote de rîs)
ești roșu ca un rac fiert

cămașa

pînă și la dans ne potrivim toată lumea se uită la noi se citește pe trupul nostru că vom avea o singură viață(muzică de dans)
știi cînd n-o să mai fie toate acestea eu n-o să mai pot asculta muzică
știu de fiecare dată o să ne aducem aminte că lipsim unul de lîngă altul unul din altul

golul

știi că a fost ultima dată cînd ne-am trezit tu ciufulită eu cu umărul amorțit
da mi-a plăcut că ai vrut să vezi ce pastă de dinți folosesc hai să mîncăm
(murmur înfundat de cantină) eu nu pot mînca doar cafea dacă merge
nici eu(șoptit) nu plînge e multă lume în jur se uită la noi
știu(fum de țigară)n-am crezut că o să-mi lipsească țigara asta
uite nu știu cînd o să mă întorc dar ce știu sigur e că o să mă trezesc lîngă tine pentru tot restul vieții
da și eu o să fiu mama copiilor tăi

Comentarii

un poem ca un jurnal intim abia intredeschis, o conversatie dincolo de aparente, incertitudini, un ritual indiscret despre cum sintem sau dorim sa fim. cotidianul adus la rang de inefabil. cel putin asa percep aceasta "schita de schita", cum spun studentii la arhitectura, doar ca in 4D.

am citit textul si am remarcat o mica greseala gramaticala, pistrui la plural e pistruie si nu pistruii. Sper sa-ti fie de ajutor.