aleena -
pentru copii
Când începe o dimineață?
Când se rupe firul negru de ață
pe care luna încearcă să înșire prea multe
stele
pentru a se mai putea lăuda mării, în zori,
cu cele mai strălucitoare
mărgele
O dimineață începe când nimeni nu se așteaptă
ca un soare - care nici măcar nu are picioare -
să cadă pe treaptă,
fără să-și frângă însă vreo rază
până
înspre
după
amiază
Așa începe o dimineață:
Cu o floare care se spală pe față,
suflecându-și petalele colorate
până la înverzitele
coate
Și cu o vrăbiuță care se minunează
de faptul că lumea niciodată nu-i trează
când ea își execută săritura
dintâi
din corcoduș în cais
sau din cireș
în gutui
Important, până la urmă,
este că dimineața începe oricum
și că, din calea frumuseții ei,
nu se poate fugi
nicidecum
Poezie:
Comentarii
Oriana -
Fermecătoare poveștile pe care le spunem copiilor amânând momentul când află singuri adevărul despre realitatea adulților, arena din inimă unde iezii așteaptă, se revoltă sau fug din calea mercenarilor din sânge. Elia, mi-a plăcut foarte mult această lume a explicațiilor simple, de imaginație plină, despre o lume complicată în care uităm că miracolele nu sunt doar fantezii copilărești.
aleena -
Multumesc, Oriana. Nici nu stii cat de mult ma bucura faptul ca aceste versuri au reusit sa transmita intocmai ceea ce si-au propus. Ma incurajeaza comentariul tau. Voi folosi penita pentru a mai scrie niste 'povesti'. :)
mladitza -
Frumoase metafore si personificari inedite. O lume a sensibilitatii si a seninatatii sufletesti cum numai cea a copiiilor este cu adevarat, in care frumusetea este intrinseca unei zile obisnuite. Citindu-ti poemul mi s-a facut dor de copilarie! Violeta
aleena -
Mladitza, nu pot sa fiu decat multumita atunci cand bucuria cu care scriu astfel de versuri este impartasita.