cvasiliu -
CCLIV
Degeaba pui zăgazuri de silă și de sânge,
În nopțile de iarnă, la geamuri și la uși;
Sigiliul resemnării tăcute îl voi frânge
Cu un sărut și-n tine eu am să-mi fac culcuș.
Din camerele goale am să alung fantoma
De fum și mucegaiul întins de nenoroc
Prin umede unghere; voi răspândi aroma
Iubirilor și-n ziduri voi face seara foc.
Îngăduie-mi sederea: atingerea ușoară
Pe coapse te va șterge de urmele de praf
Iar visele dulcege, ascunse în cămară
De ani, cu cerbicie, le voi feri de jaf.
Iubirea e firavă și viețile sunt scurte;
Voi locui în casă cât îți voi face curte.
9 II 2008
Poezie:
Comentarii aleatorii