s-au adunat la înmormântarea lui
în capul mesei stătea un număr cu noroc
se-mplineau amintirile cu vertebre dislocate
în loc de zaruri

babele treceau prin faţa uşii
scrâşneau din proteze
se opreau după perdelele murdare
îşi făceau crucea

mortul stătea întins pe un os uriaş de cămilă
buzele îi ardeau şi el râdea
cu gura până la urechi
mortul râdea cu poftă / femeile
se adunau în jurul lui
îşi lăsau mâinile în şantiere şi pe umărul dezgolit
se rugau pentru iertare
până dădea apa în clocot

copiii erau fericiţi
copiii inventau macarale în loc de aripi
îşi puneau mâinile după cap
şi se aruncau în căldare
murdari de timp

mortul se aşeza într-un aer străin
ca un cuţit într-o pâine uscată urla:
închideţi uşile trupului meu
nu mă mai întorc
acasă