Motto :
« l’Art réside même dans les choses conçues sans intention artistique ».
Hiroshi Sugimoto
Centrul național de artă și cultură George Pompidou a fost construit la inițiativa Președintelui George Pompidou, aceea de a exista în inima orașului Paris un centru cultural de arta modernă și contemporană aflat în interacțiune permanentă cu celelalte arte, cu muzica, teatrul, cinema, cărțile, conferințele etc.
Acest centru a fost inaugurat de domnul Valéry Giscard d'Estaing, Președintele Republicii, în data de 31 ianuarie 1977.
Arhitecții Centrului George Pompidou, Renzo Piano, Richard Rogers și Gianfranco Franchini au conceput această construcție ca pe o “diagramă spațială evolutivă”.
mă învelești în pielea tapisată cu apa tulbure
pe care n-ai de unde să o știi
închid ușa și arunc zarurile șterse
în chivotul ruginit de pe noptieră
cred în coincidențe. în hazardul singurătății
uneori Dunărea e mai tulbure decât nopțile de război
și e singurul lucru pe care-l mai văd cu ochiul liber
din trupul tău pornește iarna pentru rănile deschise
ninsoarea care acoperă turnul din Niš
craniile aliniate. icoanele uscate pe zidul alb
copiii își aranjează câmpuri minate în vârful degetelor
cântă și defilează cu ochii acoperiți
până la urmă rămân descoperit
mă gândesc că ești deja prea departe
ca să-mi dau seama dacă te-am pierdut
îmi privesc genunchiul tapisat cu apa tulbure
Isidore Isou, pentru a rupe conspirația tăcerii/Colecția François Poyet
Isidore Isou - Album realizat de ICR Paris
În perioada septembrie-octombrie 2007, Institutul Cultural Român din Paris găzduiește o expoziție excepțională prin valoare și conținut, Colecția François Poyet. Această colecție cuprinde cărți, publicații, scrisori, fotografii, grafică, pictură, documente etc. ale lui Isidore Isou exponent nonconformist în contextul neo-avangardismului contemporan. Isidore Isou este fondatorul letrismului în Occident.
De multe ori când scriu, nu eu scriu.Ma găsesc traversând lucruri și stări care nu îmi aparțin.
Undeva, la un capăt al curiozitații mele există Șoșana, o femeie ciudată egală cu ea însăși, îmbrăcată în negru. Justificarea Șosanei este percepția imediată a realitații . Revelația începe în sala modestă a
galeriei de sculptură Shoeva, inundată de stânci de hârtie și reptile de carton.
Lumea Șoșanei e populată de crocodili și de aceea ea se balansează perpetuu în căruciorul de peste
Motto : Pierre Parat’s painting is that of a great art lover, attached to such important figures as Soulages, Schneider, Poliakoff and Zao Wou-ki, whom he frequently mentions, and also an enlightened connoisseur of Paul Rebeyrolle, thereby proving his diversity as well as the fact that he does not apply their teachings, like so many others. He explains that if abstraction is the very essence of our art, he would rather respect it, in order to maintain a better, uncompromising, relationship. It is also clear that he must make his way beyond architecture, remove himself from it, set it aside.
Patrick-Gilles Persin
Comentarii aleatorii