Valiza Vuton zace închisă Louis
Versace expus pe strada Vaugirard
Parisul vagabond, cafeneaua dintr-un vis gurmand
vezi? mă duc paşii pe asfaltul bulevard
schimb ocheade cu Maillolul din statui
reflexii metalice în apa Senei
îmi zâmbesc
chemătoarele umbre ale înecaţilor poeţi
(Arikha, oda mirării, fragmente dispersate)
***
Expoziţia recent deschisă la muzeul de artă Tel Aviv încalcă în mod voit un dezirat major al pictorului:
a produce şi a expune pictură numai şi numai în lumină naturală.
Artificialul îi repugnă, neonul implică morbid şi rece, doar lumina solară satisface
redarea corectă a culorilor sale, subtil melanjate.
La numai 5 luni de la decesul artistului (29aprilie 2010) muzeul oraşului Tel Aviv instalează o dublă expoziţie Arikha:
De multe ori când scriu, nu eu scriu.Ma găsesc traversând lucruri și stări care nu îmi aparțin.
Undeva, la un capăt al curiozitații mele există Șoșana, o femeie ciudată egală cu ea însăși, îmbrăcată în negru. Justificarea Șosanei este percepția imediată a realitații . Revelația începe în sala modestă a
galeriei de sculptură Shoeva, inundată de stânci de hârtie și reptile de carton.
Lumea Șoșanei e populată de crocodili și de aceea ea se balansează perpetuu în căruciorul de peste
Motto :
« l’Art réside même dans les choses conçues sans intention artistique ».
Hiroshi Sugimoto
Centrul național de artă și cultură George Pompidou a fost construit la inițiativa Președintelui George Pompidou, aceea de a exista în inima orașului Paris un centru cultural de arta modernă și contemporană aflat în interacțiune permanentă cu celelalte arte, cu muzica, teatrul, cinema, cărțile, conferințele etc.
Acest centru a fost inaugurat de domnul Valéry Giscard d'Estaing, Președintele Republicii, în data de 31 ianuarie 1977.
Arhitecții Centrului George Pompidou, Renzo Piano, Richard Rogers și Gianfranco Franchini au conceput această construcție ca pe o “diagramă spațială evolutivă”.
In data de 10 ianuarie 2007 a avut loc vernisajul expoziției « Nouvelles règles du comte» la Cité Internationale des Arts a artistului rus Vladimir Nikolaevsky. în centru, Vladimir Nikolaevsky și Daniela Muțiu în expoziție
Creațiile expuse sînt compoziții bi si tridimensionale, alcătuite din colaje colorate de hîrtie unite de capse metalice, în care predomină anumite game de culori, complementare sau nu, însă deloc aleatoare. Compoziție, 2006, colaje, decupaje, 140x120
<<Misterul, maliția, sugestiile sexuale, compoziția rafinată și stilizarea "primitivistă" a figurilor bizare ce "ies" din umbră (din negrul catifelat și profund al fondurilor lui, ca la Odilon Redon), sobrietatea coloristică, fac din Perahim un suprarealist rafinat, gravurile lui (linogravruri, litografii) realizând cu un minimum de mijloace un maximum de efect vizual.>> IVD
La numai 16 ani tânărul Perahim publică în revista de avangardă UNU un prim desen. Apoi desenează
intens pentru revistele Alge, Viața imediată (1933) și reviste politice de stânga: Cuvântul Liber, Era Nouă (1936) In 1933 ilustrează prima carte a lui Gherasim Luca: "Roman de Dragoste".
Comentarii aleatorii