arte plastice & arhitectură

imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Yad Vashem- Muzeul Holocaustului

Arhitectura lui Moshe Safdie


“Horațio, sunt pe pamînt și în ceruri mai multe lucruri
decît scriu ziarele voastre..”
Tagore

Ce sarcină apăsătoare dar nobilă - ridicarea unui muzeu al Holocaustului în Israel. Motoul acestei construcții deosebite este luat din psalmul Isaiah 56:5:

“And I shall give them in My house and within My walls
a memorial and a name (Yad Vashem) that shall not be cut off”…

imaginea utilizatorului Aranca

RICHARD ROGERS + ARCHITECTS

21 noiembrie 2007 – 3 martie 2008 la Centrul Pompidou – Paris

RICHARD ROGERS + ARCHITECTS

"Je suis heureux qu'une exposition présente le travail que nous avons réalisé, mes associés et moi-même, ces quarante dernières années. Je suis particulièrement excité qu'elle ait lieu au Centre Pompidou dans le cadre de la célébration de son trentième anniversaire. Concevoir et bâtir le Centre Pompidou a été l'une des meilleures expériences de ma carrière." Richard Rogers


2007, Centrul Pompidou Marina Nicolaev

imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Ce s-a întâmplat cu Victor Brauner?

Scurtă biografie Victor Brauner (1903-1966)

Născut în 1903 la Piatra Neamț. La 18 ani se înscrie la școala de Arte Plastice din București unde picteză peisaje stil Cézanne, în spiritul epocii.
Dezvoltă în paralel un stil expresionist cu care apare la expoziții minore. Prima sa lansare importantă este la Galeria Mozart în anul 1924. Participă, co-fondator, la fundația revistei dadaiste 75H.P în București. Acolo lansează împreună cu Ilarie Voronca manifestul "picto-poeziei": picturi în ulei peste care se plasau texte sau cuvinte din vocabularul futurist-dadaist pe atunci în plină dezvoltare.

imaginea utilizatorului Aranca

Pierre Parat – Ritmul inefabil al luminii

Motto :
Pierre Parat’s painting is that of a great art lover, attached to such important figures as Soulages, Schneider, Poliakoff and Zao Wou-ki, whom he frequently mentions, and also an enlightened connoisseur of Paul Rebeyrolle, thereby proving his diversity as well as the fact that he does not apply their teachings, like so many others. He explains that if abstraction is the very essence of our art, he would rather respect it, in order to maintain a better, uncompromising, relationship. It is also clear that he must make his way beyond architecture, remove himself from it, set it aside.
Patrick-Gilles Persin

Pagini

Subscribe to arte plastice & arhitectură