Șșșh: Interviu despre un eveniment sibian așteptat
Reporterul: V-am zărit în seara asta. Mâncați clătite pe centru.
Călin Sămărghițan: Se pare că ați zărit bine. Deși era cam întuneric. Nu era decât o singură clătită, e drept, imensă.
R.: Cu?
C.S.: Cu ciocolată și frișcă. Dan Herciu era lângă mine și-mi ținea clătita când trebuia să mă șterg pe mânecă și pe pantofi. Curgea tot timpul. Nu știu să mănânc clătite în picioare.
R.: Cum de nu erați cu Fara? De obicei...
C.S.: Păi veneam de la Cenaclul Astra și ogarii n-au voie în bibliotecă. Dar va trebui să obțin o aprobare specială pentru singurul saluki din România.
FLORIN DOCH1A: Într-un moment de puseu ludic, în contextul unor schimburi de replici pe site-ul unui grup de discuții, (mi-)am pus întrebarea dacă mediul în care viețuiește un filosof îi influențează gândirea și sistemul de valori în care își constituie sistemul. Am încercat o posibilă dihotomie între filosoful de (la) bloc și filosoful de (la) curte [cu grădină]. Crezi că această dihotomie funcționează?
Comentarii aleatorii