Isidore Isou - Album realizat de ICR Paris

În perioada septembrie-octombrie 2007, Institutul Cultural Român din Paris găzduiește o expoziție excepțională prin valoare și conținut, Colecția François Poyet. Această colecție cuprinde cărți, publicații, scrisori, fotografii, grafică, pictură, documente etc. ale lui Isidore Isou exponent nonconformist în contextul neo-avangardismului contemporan. Isidore Isou este fondatorul letrismului în Occident.

Imagine din expoziție, ©2007, Marina Nicolaev

Vernisajul a fost onorat de prezența filosofului și criticului de artă Frédéric Aquaviva care a prezentat viața artistică a lui Isidore Isou, inițiatorul incontestabil a ceea ce se numește Letrism și Creatică. Letrismul este o mișcare intelectuală esențială a secolului XX, fondată în 1945 de Isidore Isou, după dadaismul lui Tristan Tzara (prieten cu Isidore Isou), suprarealismul poetului André Breton sau existențialismul lui Jean-Paul Sartre. Letrismul numit mai târziu și „Creatică”, «seul mouvement d'avant-garde contemporain», cum mărturisește însuși Isidore Isou, este o metodă artistică radicală ce înglobează estetic vorbind, chintesența sunetelor, onomatopeelor, sensurilor, semnelor în contextul creației. În letrism se înglobează și alte curente ca hipergrafie, infinitezimal etc., dar se reflectă în egală măsură, în cinema, dans, pictură, literatură ș.a.m.d. Noua avantgardă letristă poate fi asociată uneori ca o formă alambicată de elitism (al cărui sens nu este cum s-ar putea crede cel peiorativ de inaccesibilitate), ce poartă deviza „La carrière ouverte aux talents” (Cariera deschisă talentelor) indiferent de originea socială. Aproape americană ca și concept, dar mai mult de atât.

Hypergraphie/Pour Virginie Nr. 9, 1971, acrilic, 55x46 cm

Isidore Isou, pe care nu îl veți găsi ușor prin Istoria artei sau prin bibliotecile din România, s-a născut la Botoșani în 29 ianuarie 1925, sub numele Isidore Jean Goldstein. De aceea îl veți găsi de multe ori, prin diverse surse documentare, ca Jean Isidore Isou.
Din copilărie, Isidore Isou a fost pasionat de Dostoievski, Proust sau Karl Marx a căror influență l-au marcat mai târziu ca artist.
La 20 de ani a descoperit Parisul, etern „simbol al Culturii și Artelor” unde s-a stabilit după cel de-al doilea război mondial. În Paris va crea de altfel, până la moartea sa din 29 iulie 2007.

Géographie, (ensemble de neuf toiles), 1972, acrilic, 192x162 cm

Multe din site-urile unde Isidore Isou este prezentat, amintesc ca punct important anul 1942, când, inspirat de o frază a lui Keyserling „le poète dilate les vocables” („poetul dilată vocalele”) va concepe el însuși „Manifeste de la poésie lettriste » ce va dezvolta teoria creației integrale, numită mai târziu «La Créatique ou la Novatique» (1942 - 1976), teorie despre care afirma : "Avec La Créatique ou la Novatique, j'offre une base capitale de savoir et de pouvoir multiplicateur, qui explique le grand nombre de mes apports importants, inédits, dans tous les Arts (la poésie, la musique, la peinture, le roman, le cinéma, le théâtre, la danse, le mime, etc.), dans un grand nombre de Sciences (de la psychothérapie aux mathématiques, en passant par l'économie politique) et de Techniques, et je crois pouvoir me déterminer par cette révélation supérieure comme l'un des plus grands et même, selon certains des lecteurs de ce texte, comme le plus grand auteur de tous les temps."

Soutine, 1983, acrilic, 55x46 cm

« La Créatique ou la Novatique » va deveni un concept-liant culturii, științei și artelor abordând și alte domenii ca tehnica, teologia, și mai ales, Viața. Despre atitudinea sa în raport cu teologia, Isidore Isou afirma : «Ca sionist de stânga eram ateu. Mai târziu am citit textele creștine, pe Sfântul Augustin, Leon Bloy, Bernanos etc, ceea ce mi-a trezit conștiința problemei teologice. In metoda de creație, nu puteam accepta rugăciunea ca soluție a totalității lumii…»
« Acum nu mai sunt evreu, nu mai accept riturile iudaice, am o altă religie care se constituie din hiperteologie și explică anume că teologia, deși necesară, nu trebuie să distrugă celelalte domenii, arta, știința, tehnica, precum vechea teologie » (I. Isou Discuții cu F.Devaux, La Bartavelle Editeur, 1992)

14 juillet, 1981, acrilic, 55x46 cm

Prima sa manifestare letristă va fi alături de Gabriel Pomerand în 1946. Începe să frecventeze pe André Gide, Jean Paulhan, Max-Pol Fouchet, Raymond Queneau și alte personalități din lumea artistică franceză. În 1951, realizează un film experimental ce va fi prezentat la Cannes de Jean Cocteau. Această deschidere va fi și începutul a ceea ce va numi "Hypergraphie" în perioada '50, '60 și '70, îmbogățită de creații "meca-esthétiques" și "aphoniques".

14 juillet nr. 14, 1981, acrilic, 55x46 cm

«La dictature lettriste» (1946) va fi și titlul noii sale reviste în care se vor dezvolta teoriile mișcării elitiste nu numai prin prisma esteticii dar și a filosofiei, economiei, politicului. Printre tratatele publicate amintim : «Les Journaux des dieux» (1950), «Les Nombres» (1952), «Fondements pour la transformation intégrale du théâtre» (1952), «Amos ou Introduction à la métagraphologie» (1952), «Le Centre de plein emploi» (1955), «Introduction à l'esthétique imaginaire», «Antonin Artaud torturé par les psychiatres», «Mémoire sur les forces futures des arts plastiques et leur mort », «Quelques certitudes théologiques et esthétiques» (1960), «Chapitres et colonnes polyautomatiques» (1964), «Les bases de la culture scolaire ou Introduction à la Kladologie» (1972), și multe altele. Tratatul de erotolgie «Initiation à la haute volupté», publicat în 1960 va fi cenzurat până în 1977.
Recunoașterea instituțională a letrismului va veni sub presiunea evenimentelor lui Mai 68 pe care Isidore Isou o presimțise încă de la apariția Revoltei tineretului din 1949, așa cum menționează Frederic Aquaviva.
Alături de ideile sale se vor ridica și alți artiști ca Jacques Spacagna, Roberto Altmann, Roland Sabatier, Alain Satié, François Poyet, Broutin etc.
De altfel, prin abordările sale nonconformiste, Isidore Isou a expus raportul dintre ideea artistului și receptorul de artă, înainte cu zece ani de la apariția artei conceptuale (mijlocul anilor 60). Va deschide calea spre creația lui Marcel Duchamp.
Abia anii '90 vor oferi lui Isidore Isou o deschidere realmente incendiară după o perioadă incertă, de angoase, boli și interdicții în ceea ce privește opera sa, iar în 2004 va reuși să publice o carte de 1400 pagini «La Créatique ou la Novatique» (1941-1976), la editura Dante.
Isidor Isou abordează o paletă interactiv-creativă de la « dans infinitezimal », «fotografie a-optică», «arta infinitezimală» (numită și «esthapeirism»), «teatrul discrepant» la «excoordism» în care spectacolul creației, evoluția creatorului se oferă într-un registru explicit publicului.
De la «Érotologie infinitésimale et mathématique» până la «Manifeste pour une nouvelle psychopathologie et une nouvelle psychoterapie» Isidore Isou a fost și rămâne precursorul unui nou concept despre Artă și Om aflat în plină fuziune creativă.
Dintre personalitățile care s-au ridicat de-a lungul timpului în apărarea creației lui Isidore Isou, au fost Jean Cocteau, membru al Academiei franceze, Marcel Achard, membru al Academiei franceze, Marcel Aimé, André Breton, Jean Rousselot, Armand Salacrou, membru al Academiei Goncourt, Maurice Bessy, președintele Asociației scriitorilor de Radio și Televiziune, Tristan Tzara ș.a. așa cum precizează François Poyet în prefața albumului.
Colecția François Poyet, el însuși artist plastic și membru al grupului letrist, îmbogățește o pagină aproape necunoscută iubitorului de artă din România, pagină menită să rămână în istoria culturii prin diversitatea și valoarea sa inestimabilă.

Imagine din expoziție, ©2007, Marina Nicolaev

Remarcabil este aportul Institutului Cultural Român din Paris prin încercarea de a promova la scurtă vreme de la trecerea în neființă, opera teoretică și artistică a lui Isidore Isou oferind publicului această colecție și realizând un album bilingv în memoria artistului.
«Pentru prima dată, Institutul Cultural Român din Paris ia inițiativa de a organiza o expoziție retrospectivă Isou și consideră de datoria sa să relanseze dezbaterea din jurul acestui creator de origine română – «apatrid din dezinvoltură, antirasist și internaționalist din convingere», cum se numea singur – căci acțiunea și creația sa au vizat întotdeauna dezmărginirea umanului la scară universală» declară Magda Cârneci, directoarea Institutului Cultural Român din Paris.

Reproducerile lucrărilor sunt din album, cu permisiunea ICR.

Site-uri de interes :
Isidore Isou - http://web.mac.com/rolandsabatier/Site_14/_ISIDORE_ISOU%3A_lettrisme.html, unde sunt prezentate toate creațiile lui Isidore Isou.
Letrismul - http://www.lelettrisme.com/pages/03_createurs/isou.php