o viziune a insentimentelor

imaginea utilizatorului skylander
alt phoem cu animale mici

iată. e implacabil. trebuie să vedem. pe dracu’.
să ne-simțim.
să ne vizioneze moartea. cu ochii.
dar evităm. chestia asta. un timp.
oricum. se spune că vom muri. și vom vedea.
în fond. ce chetrii.
vom putea desluși.
cu ochii închiși.
pentru totdeauna ?

un mare nimic.

ochii sunt primii. care fac bucuria. viermilor.
sunt cei mai expuși.
faptul că le e foame. unor minianimale.
aerul acela de groază.
ar putea să ni se pară. dracu’. probabil.
dar e perfect natural.
să te hrănești. să descompui. niște carne.
în sucurile gastrice. ale dorinței.
în schizo-frenezia asta. cosmică. de a fi.

viermii sunt cățeii mei. scumpi și inocenți.

ce dracu’. uite. că am niște draci.
pe chestia asta. mă și bate.
gîndul să devin. pacifist:
lăsați viermii în pace. să vadă ei. ce și cum.
și să pape tot.
la o adică. ochii se pot recolta.ca iarba.
se pot oferi. altcuiva. și pot vedea.
ba chiar pot și plînge.
cu angelia asta de lume. dată naibii.
pot plînge într-o veselie.

și așa mai aproape. și așa. mai departe.
hei- hei. chiar așa:
muult mai departe...

Comentarii

Un poem plin de "draci și viermi". Cu punctul am clarificat-o! Mai rămâne cu "schizo-frenezia". ;) Atașezi lexicul de cartier unor sentimente și senzații violente. Tema existențialistă . "Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?"(Cioran) Curând, Cris

cris. prietene. tema e gravă. lexicul de cartier echilibrează. dezechilibrul filosofic. iar schizo-frenezia de a fi. e graba aia de a fugi existențialist. de ploaie. de pildă. în timp ce iarba. de pildă. stă. ca nesimțita. și crește. și crește. așa e. am draci. atunci mai ales. cînd filozofez. pe viață. și pe moarte. în plin dezechilibru. cu tot ce lumea nu înțelege. dar o lălăie erudit. și aiurea...:) iată. de ce. trebuie. să fi vizionar. dincolo. de simțăminte. de ce. îți poți lăsa. ochii. drept moștenire. celui ce va veni. după tine. va plînge într-o veselie. și mai ales. va vedea. mai departe. mult mai departe... mersi pentru intervenție. cris. și pentru apreciere. pe curînd...

doar o întrebare: și poezia unde este?

Nu-mi place sublinierea din versul trei "cu ochii", pierde din expresie. Nu-mi place melodrama "ba chiar pot și plînge" esti cam nehotarat, or what? :-) In rest, o incercare buna ca un plescait peste un vin bun "vreti sa degustati?" "da!", chiar daca uzitezi mult fragmentarea prin punctuatie, insa e ok. Sa-i raspund eu lui Virgil cu scuzele de rigoare de off-topic? Poezia e chiar aici, doar ca nu o vezi deocamdata pentru ca probabil tocmai aveai altceva de facut, dar nu-i bai. Andu

Virgil : pe aceeași lungime de undă, cu un citat din Creangă: "na-ți-o frîntă că...ți-am dres-o! ". Cu Alte cuvinte i-am dat drumul să zboare decît s-o scot...la Vînzare...:) De aia "nu se vede"...;) Andu: ai dreptate apare de două ori în aceeași strofă " cu ochii "...e prea vizibil. Poate e chiar mai bine așa, voiam să casc ochii cititorului în preambul și chiar să accelerez nițel ironic " explicația" spre o bună înțelegere. Da. Riscul e să devină un neînțeles și mai mare. Un fel de corolă de minuni. Ca atunci de pildă cînd se vede melodramă cînd explic procedura de utilizare post mortem a ochilor. Fragmentarea are rostul ei. Dă ritmul necesar și un caracter aparte discursului. Cred io. Cu mulțumiri pentru critici. " Nemulțumiri" pentru...aprecieri. ou revoir, geo de asztalos

hai sa raspund si eu: bobadil, poezia nu o vad pentru ca nu este. te asigur ca am citit cu foarte mare atentie asa ca nu mai pretinde tu ca stii ce fac sau nu fac eu. la urma urmei e o chestie de bun simt sa consideri ca daca cineva catadicseste sa comenteze aici, atunci macar si-a facut tema si a citit cu atentie ce urmeaza sa comenteze sau sa critice. deci, ca sa nu existe nici un fel de dubiu pentru tine si pentru ca sa nu te mai trezesti ca vorbesti in numele altuia ( o alta chestiune de bun simt), am intrebat ce am intrebat pentru ca in acest text poezia nu exista, nici macar ca estetica a uritului. desi am sperat sa gasesca asta. dar e doar o abureala de cuvinte aruncate asa la o frustrare de dupa amiaza sau la o indigestie. aceasta este parerea mea. skylander, aici ai spus adevarul, ai dat drumul la ceva ca sa nu te (ab)tii. ei bine nu toate lucrurile la care dam drumul sint poezie. probabil era vremea sa stii deja chestia asta de vreme ce esti autor pe hermeneia. la unii novici la mai acceptam brambureli pentru ca asta e, oamenii mai incearca, dar de la autori avem pretentii.

Virgile, păi s-o luăm sistematic. Nu aburim generalități. Pe text. Primul vers. Azi nu mai poți capta ochiul cititorului cu lălăieli, trebuie să fi direct, oarecum scherrzo, să-i scîrțîi conștiința sictirită cu interesul care poartă fesul. Poetic, evident. Bun. Cred că se justufică deci dracul acela și nu sperie că "vai de mine...asta e poezie?". Mă așteptam poate de la mama să spună asta. În viziunea limitaților nu există poezie dincolo de sentimente. Suprarealismul a dovedit relativ recent proba contrarie. În fine. Dacă o luăm așa nici sufletul nu există. Există chiar o vorbă din pophor : "azi ce-o să mîncăm? Sufletul! ". Asta e : scîndura nu mai înmugurește. N-am eu ambiția s-o învăț să o facă. Iar asta nu înseamnă că nu îți respect părerea. Te asigur că nu i-am dat drumul la nimereală și că știu ce fac. Dovadă că poemul are două aprecieri pozitive și că a stîrnit interes. Iar dacă sunt autor pe hermeneia asta se datorează evident textelor mele, valorii și maturității lor creatoare. Că unii ar vrea să fie o pepinieră de genii... e fix problema lor. De fapt adevăratul geniu e anonim. Nu-și personalizează prin semnătură ofertele. Nu-și adjudecă niciun fel de laudă. Face bine și pleacă. Bun. Credeam că aici e și un fel de atelier literar. Unde chiar și autorii au suișurile și coborîșurile lor. Încep să mă îndoiesc că e așa. Încep să cred că sunt criticat subiectiv și negativist. Chiar că nu mi s-a dorit prezența din capul locului decît așa...de dorul leli. În fine. Sper să mă înșel. Hai că am lungit-o destul. Promit că mă fac băiat cuminte dom' Virgil. Și n-am să iau exemplul nimănui. Am mai dovedit-o co alte ocazii. Cine are ochi de văzut să vadă. Au revoir...

Da, ai dreptate, George. Am venit aici, scârbit de nepotisme și pupincuriști. În cazul de față cred că este doar exigență; nu este vorba de idei preconcepute!