siana -
me, myself and I (monolog)
lumina se închidea într-o nucă portocalie
toamna stătea în fereastră ca o mireasă părăsită
murdară până la glezne își număra frunzele din rochie
de plictiseală
sforăiau cărțile pe rafturile prăfuite din bibliotecă
păienjeni morți se strângeau printre firele subțiri de pânză albă
poza cu ramă de pe birou am transformat-o în scrumieră
n-am mai fumat de mult
hemoglobina îmi curgea prin buze la fiecare fum tras
respiram cu un singur plămân pe oglindă
cu degetele vineți de frig desenam
inimioare ca un copil fără jucărie
liniștea deschide o umbrelă în mijlocul camerei
în papuci de casă
se așează pe scaun cuminte, apoi se întinde pe pat
așteaptă să plouă
un strop pe mijlocul unei flori uscate
Poezie:
Comentarii
george -
liniștea deschide o umbrelă în mijlocul camerei... așteaptă să plouă un strop pe mijlocul unei flori uscate... imagini frumoase,Diana Suciu o poezie frumoasă george ioniță
francisc -
pentru mine, poezia este aici: liniștea deschide o umbrelă în mijlocul camerei în papuci de casă se așează pe scaun cuminte, apoi se întinde pe pat așteaptă să plouă un strop pe mijlocul unei flori uscate iar titlul-primul vers
alma -
Eu as fi zis chiar "lumea se inchidea intr-o nuca portocalie".
raspunsuri
siana -
George, Francisc si Alma multumesc pentru trecere si pareri! Va mai astept cu drag, Siana