kalipeto -
întoarcerea în rai
pe masă zăcea o farfurie
în care se odihnea sâmburele de caisă
intuiam înăuntrul lui o luptă a nu știu cui cu viața
atmosferă a cărei începuturi se reconfigurau dureros
tocmai pe mine mă strigase Dumnezeu
a fost de ajuns un cuvânt
bucătăria
cu pereți clari și masa răsturnată
cu cioburi fine purtând chipul sâmburelui
de care omenește deci stângaci
un înger își rezemase ideea
Poezie:
Comentarii
părerea mea
Virgil -
textul începe bine (primele două versuri) dar sfîrșește relativ melodramatic și desuet.
absolut
kalipeto -
citită invers... adică: partea a doua e de fapt începutul, prima parte fiind cea ordonată de prezența lui Dumnezeu, în care masa nu e răsturnată și farfuria e la locul ei, în toată povestea. Acum comentariul ar fi: incepe melodramatic și desuet, dar se termină bine (primele două versuri). Toată stima și mulțam pentru răbdarea de a mă citi.