Cântec

imaginea utilizatorului Călin Sămărghiţan
Călin Sămărghiţan -

Într-o sală cu unghii lungi
ultimul Bach la violoncel.
La capătul veşniciei
te voi ucide în ziua ta cea din urmă.
Tu ştii, ţi-ai însemnat şi locul
pentru cuţit.
Lumea ta umană sfârşeşte
şi ultima picătură are cea mai dulce savoare.

Vezi mâinile astea? spunea ea,
Au să-ţi panseze moartea,
o, zeul meu blând!

Poezie: 
poezie generală

Comentarii

Marius,

Sancho Panza -

Marius, si penita e o emanatie a bucuriei sau pentru ca textul in sine o merita?
esti bun sa lasi un comentariu justificativ, te rog?

Este un site de poezie .

catmardra -

Este un site de poezie .Am lasat un astfel de comentariu si pe alt site unde activezi si unde sigur ai citit poezia fara a cunoaste autorul.

Marius,

Virgil -

Marius, nu ne interesează ce site-uri vizitezi tu și nici unde ai mai citit textul acesta. După cum nu ne interesează ce număr ai la pantofi sau ce ai mîncat dimineață. Ceea ce trebuie să faci pentru că ai acceptat să respecți regulamentul Hermeneia, și ceea ce ți s-a spus că ne interesează este motivul pentru care ai acordat această peniță. Atît și nimic mai mult. Dacă vrei să îți păstrezi privilegiul de a acorda penițe pe Hermeneia va trebui să oferi justificări gestului conform, așa cum am spus, regulamentului la care ai aderat de bună voie. Sper că acum este clar.

Am acordrat penita ca-mi place

catmardra -

Am acordrat penita ca-mi place textul Nu tin de privilegiul acordarii penitelor si nici nu las comentarii ample. Cam atat. De pantofi, mancare si nedumeriri n-am sa zic nimic.

Marius,

Călin Sămărghiţan -

Marius, poate e cântecul lumii în care muzele îşi ucid "zeii", cu lovituri precise de cuţit. Şi ei ştiu asta. Mulţumesc pentru gest, te asigur că i-am înţeles semnificaţia, dar lovitura precisă de peniţă are şi ea legile ei. La fel, poate, ca să nu moară o lume de tot.