e soare prea calm astăzi în cartier se apropie
o sărbătoare ca în deltă luntrea pescarului pe
canal

miroase a pește prăjit de la vecini cineva
claxonează o minge zăresc puștiul cum fuge
și atât

sunt zilele în care poți refuza cu drag o
ciorbă bună dar nu și nevoia de geamuri
deschise

apoi te oprești cu bucata de cozonac la gură
retezat de toate te uiți la oțetul de mere blând
iar istoria se toarnă