foarte frumos poem și mai frumos final! are acel feeling pe care e greu să îl descrii. las cu drag semnul meu de apreciere, Adrian. poate la "fântâna vieții" aș renunța, îmi sună un pic genitival, pretențios, atât doar. gând bun, om bun!

frumos poem ! si totusi ingerul acela a fost intr-adevar "alb"?? :)

a fost doar o intrebare cu zambet la coada si asa speram sa o iei, pentru ca de fapt nu te-am acuzat de nimic... ca nu mi-a sunat mie bine "inger alb" e doar o problema personala de perceptie, ce rost are sa te explici?

adrian, nu are rost sa fim rigizi si nici sa intram in polemici inutile, de fapt mi-a placut poemul si tu stii asta... dar inainte de orice "explicatie", sta poemul, asa cum este el!

Am citit aici un poem slab, în afară de secvența identificată de Virgil. Poemul e complet 'transparent', previzibil 'da capo al fine' iar mie nu mi-a transmis vreo emoție. Am citit o îngrămădire de metafore care se străduiesc să potențeze un fapt de viață fără vreun succes însă, totul este atât de evident iar pe final devine chiar rizibil
'şi-n gura ei aş fi spart
unşpe popice dintr-o singură bilă'
Limba de fier a autorului continua să facă zgomot degeaba 'în noaptea cu pricina' de parcă ne vorbește despre 'o pricină' cu perfuzia în venă.
Apoi urmează singura parte care stă în picioare... câteva versuri bune însă din păcate imposibil de scos din context. Pe final absurdul revine în forță cu o metaforă aiurită 'mi-am mușcat limba până la cuvânt' pentru ca să pună definitiv stăpânire pe acest poem în lumina reflectoarelor 'sonda' care 'a tușit ca un măr acru' și apoi soarele culegea oameni fericiți pentru că așa o scriere trebuie, nu-i așa, să aibe un fel de happy-end.
În concluzie îmi pare rău că trebuie să revin la ce am mai afirmat când mi-am luat o suspendare dictatorială de la acest autor-editor care confundă în mod discreționar literatura cu funcția pe care o deține pe acest site valoros, anume că, dincolo de o educație și o disciplină pe care le posedă nu are mai nimic de spus în literatura contemporană. Folosește metafore modificate genetic ca niște roșii fără gust fără miros însă adevărat, sunt ceva ce n-a mai văzut nimeni, apoi le amestecă cu un mujdei de fracturism din care i-a scos toată sarea și tot usturoiul.
Este doar părerea mea și sper că de data asta mi-am exprimat-o fără a încălca Regulamentul, pentru a nu oferi acestui autor-editor un nou prilej de a mă suspenda în mod abuziv.
Margas

Adrian,
hmm!!de ce aşa?

în fine... ne prefacem că nu s-a întîmplat nimic? bine. dar ce facem cu avertismentele dacă un membru al site-ului va avea abateri de acum încolo?

Uite îmi cer eu scuze prima deși femeie fiind aș putea spera măcar la ceva politețuri din partea Dvs... nu știu unde vedeți 'venin' și altele asemenea. Faptul că eu cred că scrieți slab domnule A.A.A. iar Dvs mi-o dovediți (în opinia mea desigur) încă o dată prin acest poem nu are chiar nici o legătură cu vreo 'ura' sau cu vreun 'venin'. Cred că Dvs exagerați domnule... și câteodată mai și suspendați așa, la mânie... sau când vă magnetizați tachinați și dup-aia suspendați, ca să-l parafrazez pe nea' Caragiale.
Chiar dacă Dvs. mă veți ignora (două secunde cât vă trebuie să striviți un gândac, o afirmație pentru care eu una sunt sigură că aș fi fost suspendată de la Crăciun până la Paște) eu nu vă voi ignora, domnule A.A.A. Vă voi citi în continuare și sper din suflet că voi citi sub semnătura Dvs. texte scrie mai curat, mai original și mai ales mai BINE.
Margas

nu pot sa cred cum pot trece neobservate aceste comentarii si cum nimeni nu zice nimic?
pentru ca daca cuvintele din comentariul facut de Margas au fost veninoase, atunci cuvintelei lui Adrian au fost mult mai mult decat atat.
a spune cuiva ca: „te strivesc precum un gandac de bucatarie” mi se pare destul de grav ca incidentul sa fie fost macar semnalat de cineva, iar la scuzele pe care si le-a cerut Marga, au venit alte jigniri si alte atacuri la persoana... si totusi aceeasi tacere de parca toate astea nu s-ar intampla pe un site literar.
imi cer scuze ca nu e un comentariul pe text asa cum cere regulamentul, dar efectiv am ramas surprinsa sa constat cata ura si razbunare poate exista intre oameni, fara ca cineva sa aiba vreun folos din asta.

Anna, dacă erai mai atentă la comentarii ai fi observat că a intervenit un editor. e surprinzător faptul că Adrian a continuat în aceaşi notă după intervenţia mea. Paul, există şi un mod demn de a nu te lăsa călcat în picioare.şi cîte nu iertăm noi femeilor, nu? am spus ce am avut de spus şi poate chiar mai mult printre rînduri.
Adrian te întreb direct/sincer/colegial ce măsuri ai lua tu -editor- împotriva unui membru H dacă ar proceda ca tine?
Şi tot sincer, e bine să ne oprim aici, eu oricum nu mă simt confortabil în postura de a arăta cu degetul.

Paul sincer, ma doare sufletul sa vad cum lumea se raneste reciproc si nu incearca sa-si depaseasca resentimentele si sa reactioneze civilizat indiferent de motive.
si-apoi nu pot sa cred ca tu poti afirma despre cineva ca e o „nulitate”... scuza-ma dar eu cred ca nimeni nu are dreptul sa faca asa un comentariul la adresa unui om care scrie, indiferent cat de bine sau cat de rau o face... iar despre „calcatul in picioare”, asa cum spune Vlad, poate exista si o alta maniera de a riposta.
am citit multe controverse si polemici urate si e trist ca se intampla acest lucru intr-un loc unde ar trebui sa se pastreze polemica in jurul textului si sa nu se ajunga la jigniri si atacuri la persoana.

daca tot e rost de scandal,
si nu am unde sa scriu in alta parte si pentru ca vreau sa fie public:

sa imi explice editorii acestui site de ce textul:

http://hermeneia.com/content/perpetuum_nobile

este text inacceptabil.

va e jena de cuvantul cu f? vai!

iremediabil e faptul ca tu ai acceptat ca lui Laurentiu sa i se scada nivelul pe site-ul TAU de poezie, tocmai cand se duce sa isi lanseze cartea de poezie, pentru care a luat marele premiu pentru poezie. indiferent cat a injurat, consider ca e o gafa majora de management. ori orgoliile tale te impiedica sa vezi niste chestii, ori echipa de editori, consilieri si ce-or mai fi, e jalnica. va doresc succesuri.

bine, mai, las sa fiu eu jalnica si tu sa ai dreptate. dar iaca n-ai. indiferent ce ar fi facut Laurentiu, tu, ca un bun manager, aveai obligatia [chiar] sa ii asiguri tot confortul pe site-ul tau. norocul tau e ca el e prea pasnic, altfel, zau, ai fi ramas pe aici tu cu tine insuti sa va comentati reciproc :)).

si acum sa revenim la oile noastre. ca oile almei pot sa zburde in voie pe pajistile absurdistanului. anyway, inapoi la text. sau mai bine zis, la comentarii. le-am citit. n-am gasit nimic interesant sau iesit din comun. marga hartuieste, de data asta pina la limita muchiei de cutit. tot e bine. a invatat ceva in perioada de "detentie". dar hartuirea tot hartuire ramine. e insa dreptul ei. nu e nici prima si nici ultima care o va face aici. asta inseamna ca isi asuma ceea ce urmeaza. adica atacul pina la limita atacului la persoana, din partea "victimei". adrian loveste destul de dur. nu cu mult mai dur decit am mai vazut pe aici. probabil ofera un prost exemplu din pozitia de editor. dar o asigur pe marga, si pe ceilalti, ca nu este un om razbunator si nu a abuzat niciodata de pozitia de editor. tocmai aceasta, pe linga talentul literar, ma fac sa il pretuiesc ca editor si membru in consilul hermeneia. daca va astteptati sa gasiti ingeri aici, ati gresit usa. dar adrian inca nu m-a facut sa ma indoiesc de onestitate.
ceea ce m-a dezamagit cel mai mult in duel nu a fost limbajul, care vorba fie intre noi (trecind peste pudibonderiile annei) a fost destul de poetic-pitoresc, deci ceea ce m-a dezamagit este ca a facut mult prea putina referinta la text si continutul sau (cu exceptia primului comentariu al margai). conflictele insa sint bune. asta inseamna ca inca mai exista energie in cei ce o fac. sa nu credeti ca altii din alte epoci erau mai blinzi. pe vremea aceea se mai termina si cu cite un duel si cu cite un glonte. cel putin acum ne multumim cu metafore. incercati sa le scoateti din comentarii si sa le puneti in doua texte noi. valabil si pentru marga, si pentru adrian. si aveti grija, am impresia ca dumas a spus cindva ca in fiecare ura se ascunde si putina dragoste. nemarturisita.

bun, sunt jalnica, penibila etc, totusi, Laurentiu de ce nu poate trimite comentarii pe acest site?

"mama poetilor ratacitori",
alma, chiar nu poate? de ce dupa atitea incercari jenante nu ai inteles ca vorbesti prostii? apreciez "altruismul" tau, vocatia asta de "maica tereza", sau "mama pisicilor", sau "mama poetilor ratacitori", sau cum oi mai vrea tu sa fii sau sa fii vazuta, dar e pur si simplu de ajuns. de unde stii tu ca el nu poate? esti editor pe hermeneia? si daca ai astfel de intrebari administrative chinuitoare de ce nu le pui acolo unde trebuie? de ce nu folosesti caile pe care le-am pus la dispozitie?