să-ți spun și de ce insist. insist fiindcă imaginea asta mi-e foarte dragă. e o rudă de-a mea. o rudă mai tânără, îndepărtată, dar cu atât mai dragă.

uite
„uneori te visez
când mă trezesc tăcerea mă strânge
ca o frânghie udă întrată în carne
atunci întorc noapte pe dos și urlu
fericită în ea
ca într-o peșteră.”
(gravură rupestră cu femeie și măr)

Repet – în afară de urlet, idei diferite, surse diferite. Tocmai de aceea îmi permit să vin cu sugestia asta.

Margas, tu într-adevăr ai citit poezia lui Adrian? dar din comentariul meu ai înțeles ceva?
în privința asta, cel puțin, sunt convinsă că nu!

„frânghiile ude intrate în carne”, ca de altfel toată strofa aceea, sunt din ultimul meu volum. dacă ai fi parcurs cu un pic-picătură de atenție și cu mai puțină înverșunare dialogul dintre mine și Adrian, ai fi băgat de seamă.

probabil n-ai considerat că e merită efortul.
intervenția ta parcă mi-aduce aminte de o zicală veche… cum era?
aaaa… „Dacă tăceai, filosof rămâneai!”

Adriana îmi cer scuze că nu am priceput subtilitățile discuțiilor dintre tine și autor, mea culpa. Eu am citit poemul da capo al fine de trei ori, e regula mea de aur înainte să comentez... și am scris ceea ce am crezut că ar trebui spus aici. Iar ție Virgil îmi cer în mod special scuze dacă am creat vreo impresie de hărțuire. Oricum, îngăduie-mi să-ți spun că și dacă ar fi așa, atunci pe Hermeneia hărțuirea e mai ponegrită decât jignirea pe față (ceea ce mi se aduce mie), nu crezi? Și asta nu e prima oara... Așa că te-aș ruga, de dragul inteligenței care cred că ne caracterizează pe amândoi (deși autorul nu pariază pe a mea și nici eu pe a lui uneori) să nu mai faci asemenea afirmații neconforme cu Regulamentul Hermeneia care spune clar că atacul la persoană este strict interzis. Eu cred că am înghițit cele mai multe atacuri la persoană pe aici fără ca atacatorul să fie pedepsit. Atât de multe încât m-am obișnuit deja. Dacă vei avea cojones de a schimba ceva aici habar n-am, însă știu că și tu știi la fel ca și mine și ca și alții care citesc pe site-ul acesta care e adevărul. Eu una nu mai revin pe acest subiect.
Aici avem în opinia mea un text slab, la fel ca majoritatea textelor acestui autor care folosește prea multe clișee.
Margas.

poemul e bun, l-am citit imediat dupa ce l-ai postat, mi-a placut in intregime.
voiam sa las semn dar m-am gandit ca e mai bine sa-i las pe cei care se pricep mai bine si stiu cum s-o faca si eu sa ma multumesc sa citesc. pe urma am citit comentariile...
la prima lectura mi-a placut mai mult prima parte, dar finalul cu „ridicarea pe sufletele din spate” mi se pare foarte reusit, m-a dus cu gandul la reincarnare, la cele 7 posibile suflete pe care te poti ridica atunci cand cineva paraseste „ mereu inspre binele celuilalt” iar analogia cu cana sparta pentru a o feri de chinul setei, mi s-a parut de efect absolut.
ce nu inteleg, de fapt incep treptat sa ma lamuresc, este comentariul Margai care incepe prin „ eu am avertizat acest autor in repetate randuri si degeaba vad...” adica cum „avertizat”? eu cred ca putem doar sa ne exprimam o parere nu sa avertizam... trebuie oare ca cineva sa tina cont de aceste „avertizari”? de fapt acest comentariul al ei nu are in el nimic concret si nu se bazeaza decat pe supozitii ce vin dintr-o amaraciune ce nu are parca nimic comun cu poemul de fata.
daca la ultimul comentariul al Margai pe un text de-a lui Adrian, am ramas consternata de replica dura a lui Adrian, acum incep sa inteleg ca uneori ne indepartam mult de la subiect si nu pastram polemica in jurul principiului.
si e mare pacat!

" Eu cred că am înghițit cele mai multe atacuri la persoană pe aici fără ca atacatorul să fie pedepsit. Atât de multe încât m-am obișnuit deja." - Sa fim seriosi, Margas. In probabil 80-90% din situatii tu ai hartuit oamenii si ai provocat reactii prin aprecieri vitriolice la adresa persoanelor si nu a textelor. Probabil ca toata lumea vede si stie lucrul acesta. Numai tu ai dificultati sa il recunosti. Exista oameni (chiar azi am primit un email) care nu mai vor sa posteze pe Hermeneia din cauza atacurilor tale. In mod normal ar fi trebuit sa fii sanctionata de nenumarate ori pentru atacuri la persoana. Nu mai stiu de cite ori am intervenit in Consiliul Hermeneia ca sa ti se mai ierte cite ceva. Ti-am mai spus, poti emite ce pareri vrei tu (si bine ar fi sa le si argumentezi) despre texte. Dar abtine-te cu privire la persoane. As vrea atunci sa imi arati ca cineva te ataca. Pina atunci insa iti garantez ca imi este foarte greu sa gasesc pe cineva care sa imi spuna ca tu esti o victima aici. Dimpotriva.

Vezi Marga, citește ce tocmai ai scris mai sus. Eu te consider o femeie inteligentă. Așa că voi porni de la premisa aceasta. Este imposibil să spui că nu hărțuiești sau nu ataci o persoană atunci cînd o numești „autor veleitarist” sau cînd îl caracterizezi en gross cu „părerea mea despre acest autor”. Nu îmi vine să cred că nu pricepi că abordări de felul acesta sînt ofensatoare atît prin personalizare cît și prin generalizare. Mai ales cînd vin din senin. Au existat cazuri cînd am făcut și eu afirmații dure și poate ofensatoare despre alte persoane și poate ari fi fost înțelept să nu le fac. Dar niciodată nu am sărit la oameni și nu le-am făcut portretul fără să mi-o „ceară” prin manifestări grobiene, aberante, ridicole, etc. Iar în ce privește calitățile literare ale cuiva (oricît ar fi ele) încerc să păstrez o opinie precaută. Viața și viitorul îmi poate face surprize. Și risc să fiu nevoit cîndva să îmi înghit cuvintele .

Adrian, "analfabeto" este atac la persoana. To rog sa te consideri avertizat. Daca tu ca editor aici nu te poti controla, cum o poti pretinde de la altii?

Ceea ce este trist Adrian, este că într-o zi chiar vei regreta că ai exprimat și scris aceste cuvinte în public. Pentru că ce este scris în public pătează sau onorează în primul rînd pe cel ce o face. Rasismul, naționalismul, discriminarea (etc) sînt un rău chiar dacă sînt pozitive sau negative. Istoria și viața au dovedit (și America este o dovadă în plus - și este o coincidență interesantă faptul că scriu asta chiar astăzi cînd americanii sărbătoresc Martin Luther King Jr. Day) că nu poți face o rană în sufletul unui om, în inima unui grup de oameni sau a unei rase, și apoi să o repari făcînd alta în altă parte, în inima altui grup. Cu alte cuvinte un rău nu poate fi soluția unui alt rău și nici o nedreptate nu poate rezolva altă nedreptate. Românii spun că nu poți astupa o groapă facînd alta. Răul și păcatul se nasc în inima omului, a fiecărui om, și nu se pot rezolva decît acolo.
În orice caz, nu cred că este necesar sau benefic să aduci frustrările tale din lumea în care trăiești, aici. Nu folosește nimănui. Nu faci decît să amesteci lucrurile într-un fel de magiun absolut ilogic. Ilogic ca de altfel orice generalizare. Tu spui că „logica este călcată în picioare de niște drepturi care prevalează o morală închipuită.” Frumos spus. Dar oare tu nu faci exact același lucru? Ce morală (neînchipuită) îți dă ție dreptul să generalizezi? Iar dacă vei spune că morala este o chestiune relativă, atunci ce te mai protejează pe tine? Culoare pielii sau originea socială? Cu ce ne deosebim atunci de animale? Sau este morala numai un drept (sic!) al românilor, al albilor, al celor cu facultate, al celor educați, etc? Dar, marea ta confuzie este că a spune cuiva „țigane” nu este echivalent cu a-i spune „analfabetule”. Este posibil ca pentru unii denominațiunea „țigan” să conțină elemente degradante dar asta este o chestiune discutabilă. Pentru mine este o etnie. Și personal văd la fel de multă rușine în cuvîntul „țigan” cît văd și în cuvîntul „român”. Mai mult decît asta nu se poate vorbi decît despre întortocheli speculative de care se ocupă politicienii. Dar nu la fel stau lucrurile cu „analfabeto”. Și asta ți-o poate spune și un școlar din clasa întîi.
Personal, nu mă pot exprima în mod general cu privire la întrebarea „referitor la nişte valenţe care ţin de autor, nu de persoană, nu putem spune "eşti un scriitor prost/ un analfabet", pentru că facem atac la persoană. Dacă ţi se pare că totul e in regulă aici, ura şi la gară!”. Cred că ține de context și de moralitatea fiecăruia. Iar eu, așa cum am mai spus, nu fac educație/poliție morală pe Hermeneia. Dar, în același timp, exprimările sînt cu siguranță personale și ofensatoare. Așa cum am spus, asta ți-o poate spune și un școlar de șapte ani. Adică sînt atacuri la persoană. Ele pot fi sau nu justificate. În mintea unora sau altora. Dar tot atacuri rămîn. Și, ca să clarific, „ești un scriitor prost” este o apreciere (demonstrabilă sau nu) care „paralizează” prin generalizare. „Analfabetule/analfabeto” este însă un atac clar la persoană în limba română. Indiferent chiar de cîte clase are respectiva persoană.
Am mai spus și altă dată, atît tu cît și Marga, aveți acest prost obicei atunci cînd vă adresați unul altuia, de a nu vă putea referi la texte ci imediat alunecați în aprecieri personale care de cele mai multe ori devin ofensatoare. (De parcă ar exista ceva lugubru undeva în trecutul relației dintre voi). Dacă v-ați rezuma numai la texte ar fi de preferat și s-ar economisi multă cerneală virtuală.

cu riscul de a lua o suspendare, fac o recapitulare offtopic:

pe ici pe colo (mai străbate câte-o rază mai curată dintr-un carmen saeculare ce-l visai și eu odată ar fi zis Poetul) mai vedem ceva originalitate 'înțelegi limba muștelor pe-a femeilor nu' sau chiar această 'ridicare pe sufletele din spate' care mi se pare o idee bună, din păcate sufocată de un poem slab, încropit din murăturile găsite împrăștiate prin cămara literară a acestui autor.
Margas

pentru asta și eu aș fi făcut-o cu mai puține litere la activ! Este denigrarea atât a scrisului cât și a persoanei.

am avut polemici cu Adrian dar respectul reciproc a rămas. aici de ce nu poate fi așa? răspunsul e mai sus!

iar dacă demnitatea nu ar fi știrbită, ar putea exista polemici literare.