Aranca -
lui M, oriunde s-ar afla
caut și nu mai găsesc memoria unde am închis poemele
- din bagaje el și-a luat înapoi Veneția toată -
am fost acum si atunci el ca pentru ultima oară,
eu parcă șchiopătam înclinîndu-mă spre partea unde se desena inima lui
să-i ascult invinsă tăcerea
treceam amîndoi prin Verona
Mondo non v'e' al di la' delle mura di Verona...
Qui dove vive Giulietta e' il Paradiso
...și mai departe Vicenza
spre Villa La Rotonda lui Andrea Palladio
știu, îmi vei spune,
ti-au rămas începuturile crochiurile albumele Giovanni Bellini
Paesagio del design italiano 1972-1988
Maestri dell’Arte Italiana Canaletto și celelalte cuvinte
hai, deschide-ți lacrimile și lasă-i doar lui Veneția…
Poezie:
Comentarii
nepotul lui rameau -
Ador Venetia, e fascinanta in orice anotimp. Ciudat, azi am pus un text despre Roma. Italia e un magnet urias, recunosc. La lucru, pe masa mea zace o poza luata la Verona intr-o vara fierbinte cu suspine la casa Juliei. Ariile au ramas de mult in urma , dar nu pot uita fosnetul , clipocitul gondolelor legate linga San Marco, pe laguna. Probabil, uneori, si tu si M refaceti aceasta portie de tacere, eloquenta voua, noua...
Aranca -
Maestre, Italia este portia din noi necunoscuta ce deschide laguna inimii...Venetia este o proiectie atemporala unde raminem tineri si fericiti, privind nu numai spre laguna ci si dincolo de Scuola Arciconfraternita di San Rocco unde Jacopo Tintoretto iti ia rasuflarea prin La Crocifissione... de oriunde s-ar afla, M are inca aceasta putere de a imblinzi tacerea...
alma -
E orice, dar poezie nu e. Nu are vreun fior liric această înșiruire a unor denumiri de locuri care mie personal (sunt eu mai incultă, de asta) nu îmi spun nimic, tre' să caut cu google. Despre text, nu mai am nimic de adăugat, decât că poate ar merge încadrat la Proză - note sau jurnal. Sincer.
Aranca -
sincer, Alma, fiecare percepe cum doreste Palladio, Tintoretto samd. nici eu nu ma pot lauda ca pot intelege o reteta a unui doctor...desi sint niste doctori extraordinari in Italia si nu numai. indraznesc sa iti spun ca e o poezie speciala pentru M. (un iesean de exceptie, care intelege/ar fi inteles, este sigur, nici nu imi pun problema) dar o poti incadra la experiment daca tu consideri ca depaseste regulamentul si nu o poti considera poezie...
alma -
Aranca, nu am spus că nu mi-a plăcut textul ca și jurnal, proză, note, doar că nu cred eu că e poezie. Așa cum înțeleg eu poezia, dar fiecare percepe în diferite moduri asta, nu? Nu schimb încadrarea textului, e alegerea ta, eu nu îmi permit decât să sugerez... M. nu știu cine e, dar cunosc în Iași o pictoriță și medic, tot cu M... Iar despre rețete... aici nu sunt medic, limitele sunt precise, de asta poți fi sigură.
Aranca -
fara a fi offtopic, nici nu e nevoie sa stii cine este M. nu este necesar sa explic si nici nu am de gand. imi permit sa pastrez deocamdata aceasta incadrare a textului respectiv din motive poate obscure si subiective, cu cat imi "restaurez" momentan nu numai textele cat si piciorul (inclus de altfel in text) precum si altele. dar sincera sa fiu nici acum nu-mi pot deschide lacrimile si sa-i las lui totul...
nepotul lui rameau -
Personal prefer pe Titian , panzele lui Tintoretto sunt prea mari pt ochii mei mici. Titian are o Crucificare atat de senzationala ca dupa expunerea ei, timp de 80 de ani in Italia, nimeni nu a mai pictat subiectul. Nu mai era nimic de spus.
Aranca -
Maestre, Tiziano e Tiziano (sau Titian, cum vrei), nu contest, asta poate confirma si Bellini in atelierul caruia a lucrat, ca mai tirziu, dupa moartea acestuia, sa devina pictorul oficial al Republicii Venetia (sec. XVI). in plus, dupa moartea lui Giorgione, de ciuma, i-a continuat lucrarile. Te referi la "Ecce Homo"? si sa nu uitam ca s-a cunoscut foarte bine cu Palladio si chiar Tintoretto. Tintoretto e special, cel putin pentru mine. Crucificarea lui Tintoretto m-a impresionat nu numai compozitional. La San Rocco este intr-adevar un regal Tintoretto senzational.