nicodem -
de ce mă legeni într-o parte şi-ntr-alta
ca pe un snop doamne
ca pe un prunc vinovat de păcatele lumii
mă scoli dimineaţa devreme să port jugul şi sarcina
timpul îşi ţine porţile-nchise
nu sînt iscoadă nu-ţi sînt vrăjmaş
şi totuşi mă baţi
cum bate dulgherul un cui
în bârna dughenei
Experiment literar:
Comentarii
"de ce?"
kalipeto -
jugul si sarcina, cam aceeasi poveste. sau nu? in rest, una din delicatele intrebarile care incep cu "de ce?"...
ştii tu că
nicodem -
dacă aceeaşi poveste cam, totuşi cu rezultate diferite. de exemplu sarcina o duci în spate şi te poţi elibera de ea, ca şi creştinul lui john bunyan. cam aceeaşi poveste, aproape, la paiul şi bârna. mulţam de vizită, mă grăbesc, e zi de vot. 6 noiembrie.
poţi
nicodem -
am uitat, poţi s-o pui pe blog :))
Dragă Nicolas,
Younger Sister -
e interesantă ideea de a prelua scrierile cuiva și a le planta pe un blog personal, poate, poate dau roadă; eu nu am un astfel de blog personal și nici nu am intenția de a avea vreodată, ar presupune aceasta un alt fel de însingurare, fațeta egoistă a acesteia, un fel de dorință de a participa la viața socială, la agora, dar să ai exclusiv rolul de autocrat; Nicolas, nu mi-am însușit niciodată ideile sau munca vreunui ”frate de suferință”, nu am avut niciodată nici cea mai mică intenție în acest sens! ceea ce vreau să spun, este doar că îmi plac aceste rânduri, sunt scrise cu simțire, cu suferință chiar.
:)
kalipeto -
mestere, hai si lamureste povestea asta:) despre mine era vb in propunerea "poti s-o pui pe blog"? nu de alta, dar nu m-ar incurca sa o pun pe blog, cu numele tau, logic! daca era pentru Naan Lea... scuze!
P.S. sper ca l-ai ales pe Obama, altfel ai fi dezamagit la ora asta:)
mulţumesc Naan Lea
nicodem -
şi ca să-ţi răspund şi ţie şi lui Silviu, - simplu am facut o pitică glumă cu blogul ca o aluzie la un comentariu al lui Silviu la recentul poem al Alinei Manole. da ce, numai Poemul Alinei să fie pus pe blog??? uneori, când sînt pe pagina lui Silviu dau o fugă prin blogul lui şi mai citesc şi eu câte o meditaţie diferită. de exemplu mi-a intrat sub piele, alaltăieri, următorul paragraf:
"dar dincolo de toate pe țeavă e moartea învelită în oțel". fain spus. textului meu de mai sus îi stă bine, îi prinde bine şi pe ultima bancă, nu-i musai să stea la locurile dintâi. dar glumeam.
domnule din oraşul cu tragerea pe roată, am votat alb şi apoi m-am făcut negru de supărare. ce vremuri dom'le, ce vremuri!